"Reforma bugetară și regionalizarea teritorială vor trebui făcute în România. Cu adevărat, nu vor trebui făcute strict <doamule, cei sub 1000 de locuitori>. Trebuie o analiză foarte clară și trebuie venit cu un plan. Noi avem sistem de administrație publică francez, de aia e și așa stufos. Ei (francezii - n.r.) o au făcută și au guvernatori pe regiuni care intervin ca să nu mai existe aceste decalaje între regiunile de dezvoltare, ce s-a întâmplat între Timișoara și Bacău, de exemplu. Niciunde, în niciun stat nu se întâmplă asta. Sau (decalaje ca - n.r.) între Cluj și Sudul țării și atunci cu acest instrument. nu știu dacă mă este foarte de actualitate. Când l-au făcut polonezii, în loc să ai 10.000 de proiecte pe fonduri europene, aveai două proiecte integrate și normal că ai avut o absorbție de fonduri europene de 110%, pentru că România avea pe timpul la 54%. S-au pierdut anumiți pași, dar, pe fond, ca și administrația publică, unde trebuie făcută o reformă și centrală, și locală și regionalizarea va trebuie (făcută - n.r.)", a declarat Marcel Ciolacu.

El a mai spus "se vor face anumite comasări, dar după un studiu pe fiecare județ în parte".

+++

În noiembrie 2023, șefii PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, au vorbit, la Summit-ul Autorităților Publice Locale din România, despre regionalizare și reorganizare administrativ-teritorială a României.

”Avem nevoie de un cadru legal care să permită pentru viitor integrarea unitară a tuturor informațiilor privind teritoriul administrativ și structura populației în baze de date spațiale. Avem recensământul agricol finalizat și avem finalizat și recensământul populației. Rămân de construit instrumentele legislative care să ne permită cunoașterea actualizată și în detaliu a teritoriului administrativ al României. Iar aici intervine digitalizarea reală a României, care este și unul din marile obiective PNRR”, a declarat Nicolae Ciucă.

Ciucă a mai spus că o prioritate legislativă și administrativă este ca în următorii ani să se finalizeze și să se integreze în baze de date geospațiale toate planurile urbanistice generale pentru comune, orașe și municipii și toate planurile de amenajare a teritoriului pentru județe.

Este ultimul tren de dezvoltare și regională, și locală, și cu PNRR, și cu exercițiul financiar, ambele suprapuse, a anunțat, tot atunci, Marcel Ciolacu.

România are circa 200 de orașe mici și aproximativ 1.200 de comune care sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face față costurilor de funcționare din cauza veniturilor locale insuficiente, a afirmat, în octombrie anul trecut, ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea

"În țara noastră, există circa 200 de orașe mici și aproximativ 1.200 de comune care se confruntă cu o presiune financiară considerabilă. Acestea sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face față costurilor de funcționare din cauza veniturilor locale insuficiente. Cu alte cuvinte, cheltuiesc mai mult decât produc și extind problemele lor în corpul deja greoi al administrației statului. Mai mult decât atât, în peste jumătate din administrațiile locale, veniturile nu reușesc să acopere nici măcar cheltuielile cu salariile. Acesta este un semn că multe dintre comunitățile noastre luptă pentru a se menține pe linia de plutire", a afirmat Adrian Veștea, la conferința cu tema "O perspectivă critică asupra rolului educației în incluziunea și reziliența financiară în România".

Potrivit acestuia, situația nu este neapărat mai bună nici în rândul municipiilor care nu sunt reședință de județ, pentru că din cele 62 de astfel de municipii 56 se confruntă cu aceleași provocări financiare, având nevoie de echilibrare de la bugetul central.

În ceea ce privește municipiile reședință de județ, acestea par să aibă o situație financiară mai stabilă, în condițiile în care doar 9 din cele 40 de municipii reședință de județ au nevoie de suport financiar extern pentru a-și echilibra bugetul, conform Agerpres.

Ministrul Dezvoltării a subliniat că, pe fondul creșterii prețurilor la utilități și la materiale, autoritățile administrației publice locale sunt uneori în imposibilitatea de a asigura funcționarea aparatului de specialitate, a serviciilor publice din subordine, cu finanțarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă sau cu finanțare din programe naționale aflate în implementare, precum și plata unor cheltuieli stabilite prin hotărâri judecătorești.

"La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației astăzi sunt înregistrate solicitări de alocare de sume din bugetul de rezervă bugetară, la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru plata unor cheltuieli curente și de capital, în sumă totală de aproape 1 miliard lei, pentru 122 de localități din cele 27 de județe. Cantitățile foarte mari de precipitații căzute în prima parte a anului în 26 de județe au generat inundații, alunecări de teren, au afectat infrastructura hidrotehnică, terasamentele și malurile de apărare, structura drumurilor județene, drumurilor comunale, podurilor, podețelor și digurilor, a sistemelor de alimentare cu apă, dar și a multor școli și sedii de primării", a mai spus ministrul.

În acest sens, sunt înregistrate solicitări de alocare de sume din bugetul de intervenție la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2023, pentru unități administrativ - teritoriale afectate de calamități naturale, în sumă totală de peste 2 miliarde de lei pentru 597 de localități.

+++

Proiectul, așa cum a menționat jurnalistul care l-a întrebat pe premier despre subiect, este "vânturat" de vreo 30 de ani de politicieni, primul dintre ei fiind Ion Iliescu. Subiectul a fost abordat de PSD și PNL și pe vremea USL-ului, dar de Liviu Dragnea, pe când era ministru al Dezvoltării.