Burduja are 39 de ani și, înainte de a fi ministru-candidat, a ocupat fotoliul de ministru al Digitalizării. Dar să o luăm cu începutul vieții doctorului în economie și absolvent al universităților Stanford și Harvard. Universități la care a fost susținut cu banii de la tatăl său, așa cum a spus chiar el în mai multe interviuri.

În 2009, și mai tânărul Sebastian Burduja s-a făcut remarcat prin proiectul Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS), pornit de la constatarea creșterii rapide a numărului de studenți și absolvenți români ai universităților din străinătate. Sebastian Burduja a fondat și condus această organizație în faza sa incipientă. Acum are doar titlul de Președinte de Onoare al LSRS.

Sediul central al LSRS este în România, însa acum reunește membri din întreaga lume, cum ar fi Arabia Saudită, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Olanda, Portugalia, Spania, SUA și Turcia.

A lăsat repede LSRS și a fondat Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților și Absolvenților Români (CAESAR), o comunitate de experți dedicați dezvoltării economice și consolidării democratice a României.

Când era la CAESAR, Burduja a lansat cartea "Între speranță și deziluzie. Democrație și anticorupție în România postcomunistă", publicată la Editura Humanitas. 

El a stat de-a lungul anilor pe lângă președintele Traian Băsescu și apoi Klaus Iohannis din postura de așa-zis ONG-ist. Recepțiile oferite la Cotroceni și pozele cu Klaus Iohannis au inundat în ultimii ani profilurile de pe rețelele sociale ale lui Burduja. Tot pe filieră prezidențială, în 2015 a semnat cu Ministerul de Externe un protocol pentru „proiecte dedicate priorităților de politică externă”.

Cariera politică a lui Sebastian Burduja:

Burduja a efectuat stagii de practică în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU) – Comisia Economică pentru Europa, la Geneva, în cadrul companiei de consultanță McKinsey & Co., la București, precum și la Ministerul Afacerilor Externe – Divizia NATO, la National Endowment for Democracy⁠ (Washington DC) și la Freeman Spogli Institute for International Studies⁠ (Stanford CA), unde a colaborat ca asistent al reputatului analist politic, Prof. Dr. Larry Diamond⁠. La Harvard a colaborat, printre alții, cu profesorii Steve Jarding⁠ și David Gergen⁠.

Între 2011-2012 a fost consultant al Dalberg Global Development Advisors, companie de consiliere strategică care dezvoltă strategii de țară și proiecte de dezvoltare la nivel înalt pentru țările emergente, în parteneriat cu organizații ca G20, Banca Mondială, Organizația Națiunilor Unite ș.a..

Din 2012 până în 2015 a lucrat ca specialist în dezvoltare la Banca Mondială, la sediul central din Washington D.C., coordonând proiecte pentru regiunea Europa și Asia Centrală, inclusiv în România.

În aprilie 2016 a fost ales președinte al partidului Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT). Plarforma s-a remarcat prin mai multe proiecte: Pactul pentru cetățeni, platforma candidez.eu, pentru susținerea tuturor candidaților independenți și contestarea candidaturilor la alegerile locale a unor candidați suspectați de fraudarea listelor de susținători.

Ușor-ușor, Burduja a devenit și unul dintre principalii contestatari ai regimului Liviu Dragnea și a fost printre cei mai vehemenți promotori ai protestului din 10 august, botezat #diasporaacasa. În iunie 2018, se înregistrează cu telefonul mobil în aeroportul Otopeni și își spune povestea revenirii acasă după anii petrecuți în Statele Unite ale Americii, cu apelul către diaspora să vină la București pe 10 august. Clipul a devenit viral, ajungând la peste 1,5 milioane de români. 

În 2018, de Centenarul Marii Uniri, inaugurează la Alba Iulia monumentul Capsula Timpului „România 2118”, care reunește 200 de mesaje pentru viitor din partea unor personalități ale prezentului. Printre autorii scrisorilor care au fost deschise pe 1 Decembrie se regăsesc: Alexandru Tomescu, Moise Guran, Cristi Danileț, Cristian Pîrvulescu, Petre Crăciun, Constantin Necula, Nicu Alifantis, Nicu Covaci, Mihai Covaliu, Marcel Iureș, Lucian Mîndruță, Lazăr Comănescu, Laura Badea, Ivan Patzaichin, Ion Caramitru, Ioan-Aurel Pop, Eugen Doga, Felicia Filip, Elisabeta Lipă etc.

În ianuarie 2019, tânărul Burduja este selectat de fundația germană Friedrich Naumann drept „unul dintre cei șase luptători pentru libertate din Europa de Est", în cadrul proiectului Think Freedom, iar povestea lui este transpusă într-un scurt documentar.

Câteva luni mai târziu, în august, în cadrul Consiliului Național al PNL (pe vremea când liberalii erau conduși de Ludovic Orban), a fost ales vicepreședinte al partidului la nivel național. Este numit și președinte interimar al filialei PNL Sector 1, funcție pe care o ocupă până în februarie 2020, atunci când a fost ales președinte cu drepturi depline. 

În decembrie 2019 ajunge secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, condus de Florin Cîțu. În 2020, lansează la editura litera cartea "Planul pentru România. 7 revoluții intelectuale pentru o țară în care vrem să rămânem", iar în 2024 a redus orizontul și a lansat cartea "Planul pentru București".

În noiembrie 2023, Sebastian Burduja a fost votat președintele PNL București, după ce fostul șef al filialei, actual primar al Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a demisionat din funcție. Burduja aspira de multă vreme la șefia organizației, fiind convins că funcția este o rampă pentru candidatura la Primăria Capitalei. El a și anunțat că vrea să fie candidat încă din 26 ianuarie 2024 și, deși a fost în cărțile PNL, impunerea medicului Cătălin Cîrstoiu dinspre PSD drept candidat unic al Coaliției la Primăria Generală l-a scos pe moment din cursă pe Burduja.

Tragediile - motor în campaniile electorale

În februarie anul acesta, într-un interviu de imagine intitulat "DORINȚA lui Sebastian Burduja, tatăl care și-a pierdut fiica de 3 ani! "Vreau să o revăd!", acesta s-a folosit într-un mod rușinos de moartea fiicei sale de 3 ani pentru a-și face campanie electorală.

Pe 30 aprilie, invitat la postul Realitatea PLUS, unde a fost supraapreciat de moderatoare pe toată durata interviului electoral, a fost adusă din nou vorba despre moartea fiicei sale. Cuprins de lacrimi, Burduja a declarat: "Eu am fost în 10 august acolo (în Piața Victoriei - n.r.) și pentru fetița mea, pentru că ea și-ar fi dorit să fiu acolo. Cred că am o răspundere ca în viață să fiu corect, să o fac mândră și să fac și cât ar fi făcut ea dacă ar fi fost aici".

România și Digitalizarea - stele paralele

De Sebastian Burduja se leagă și controversatul cloud guvernamental, un program de digitalizare a administrației. În primăvara lui 2022, proiectul a stârnit critici din cauza amestecului serviciilor în funcționarea acestuia.

Potrivit lui Sebastian Burduja, ministru al Digitalizării atunci, este vorba despre cea mai importantă investiție pe care România o desfășoară în domeniul transformării digitale.

"O investiție de peste 560 de milioane de euro, fără TVA. Practic, România deschide multe drumuri, inclusiv la nivel european, reglementând prin această complexă hotărâre de guvern o serie de aspecte. Pe de o parte, cadrul de management și stocare a datelor în platforma de cloud guvernamental, tipuri de date, ce date pot să meargă în cloudul privat guvernamental, ce date pot să meargă în cloudurile comerciale publice furnizate de companii private, criteriile tehnice privind implementarea, mentenanța, dezvoltarea cloudului privat guvernamental; planul pentru migrarea în cadrul guvernamental și avem în orizontul anului 2026, 30 de instituții minim care vor fi migrate în acest cloud guvernamental; politica de ”cloud first”, iarăși, România deschide multe căi la nivel european și este printre primele țări care reglementează politica de ", a spus Burduja la începutul ședinței de Guvern în care a fost adoptat proiectul.

Asta înseamnă că instituțiile publice sunt obligate să recurgă la soluții compatibile cu sistemul de cloud și la normele de jurnalizare a evenimentelor și accesul la datele cetățenilor.

"Practic, am asigurat prin această hotărâre de Guvern, pe de o parte, implementarea cu succes și la timp a proiectului de cloud guvernamental în termenele stabilite de PNRR, eficientizarea costurilor prin acest proiect, pentru că una este să cumperi la nivel centralizat toate aceste sisteme și să protejezi datele românilor într-un singur loc și alta este să fie fragmentate între instituții, agenții, ministere, și nu în ultimul rând, accesul la date și faptul că, practic, prin tehnologie noi asigurăm o transparență deplină", a mai spus ministrul.

Potrivit proiectului, STS asigură implementarea, administrarea tehnică șii operatională, securitatea cibernetică, mentenanța, precum și dezvoltarea ulterioară a infrastructurii de bază a Cloudului Privat Guvernamental, a infrastructurii ca serviciu a platformei ca serviciu, iar SRI asigură securitatea cibernetică prin cunoașterea, prevenirea și contracararea atacurilor, amenințări, riscurilor și vulnerabilităților cibernetice, inclusiv a celor complexe îndreptate impotriva serviciior cloudului și entităților găzduite.

De menționat că două ministere-cheie (Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției) nu vor face parte din cloud. Sebastian Burduja a declarat că aceste ministere au propriile clouduri care se conectează cu cloudul guvernamental.

Pe data de 3 mai 2022, EURACTIV România scria că primii pași făcuți de autoritățile române pentru a legifera cloudul guvernamental au stârnit reacții vehemente de respingere din partea unor reprezentanți ai societății civile și chiar din partea unor instituții ale statului care ar urma să se înroleze în acest cloud. Printre problemele identificate în PNRR în privința digitalizării administrației publice se numără fragmentarea, lipsa de interoperabilitate, barierele birocratice, competențele digitale reduse, expunerea la riscuri cibernetice.

Investițiile legate de digitalizare din PNRR au în vedere toate aceste probleme și sunt direcționate atât către infrastructură cât și către instrumente necesare pentru a le aborda. Anul trecut, în contextul urgenței acestor pași asumați, Guvernul a publicat un proiect de Ordonanță de Urgență care a stârnit reacții nemulțumite din partea industriei IT, a sectorului neguvernamental și chiar a unor instituții centrale. Reacțiile de respingere a proiectului au s-au concentrat mai ales pe implicarea SRI și faptului că acesta va avea acces la întregul trafic al cloudului, ridicând probleme de confidențialitate a datelor.„SRI nu poate asigura securitatea datelor personale, pentru că scopul său legal este de a culege informații”, a atras atenția Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI), condusă de juristul Bogdan Manolea. (Detalii pe larg - AICI).

Pe vremea când era ministru al Digitalizării a apărut și ION, robotul cu inteligență artificială care a fost consilierul onorific al premierului Ciucă. EURACTIV România a scris că a avut o discuție regizată cu Nicolae Ciucă, dar Burduja descria proiectul așa: "Nu trebuie să fim modești, proiectul ION este o premieră de nivel mondial, nicio altă țară din lume, nici un alt prim ministru al lumii nu are un consilier guvernamental bazat pe inteligență artificială. Aceasta este prima știre care ar trebui să facă înconjurul lumii și ar trebui să plece din România. Ea semnifică două lucruri, din perspectiva mea. Primul este că vorbim de un guvern, de un prim ministru al României cu viziunea și curajul necesare de a susține cu toată deschiderea un asemenea proiect. În al doilea rând, România are resurse proprii de inovare prin care să dea tonul lumii - un proiect de inteligență artificială în domeniul guvernamental care apropie pe cetățeni de stat, care facilitează vocea românilor la nivel guvernamental și care facilitează politici publice mai bune pentru români".

La finele anului 2023, HotNews.ro a solicitat atât Guvernului și Ministerului Digitalizării, cât și echipei tehnice ION să spună dacă acest proiect pro-bono a fost finalizat și ce funcționalități are. Pe scurt, nu se știe dacă Nicolae Ciucă sau Marcel Ciolacu au folosit datele sau au luat vreo decizie în baza problemelor semnalate de cei care au interacționat cu robotul, dar Guvernul promitea un ION 2.0, la început de 2024, care va răspunde și la întrebări privind anumite servicii publice.

Tot în 2023, pe fondul deciziei Comisiei Europene de interzicere a TikTok pe toate dispozitivele electronice de serviciu ale personalului său, Burduja a spus că România analizează aplicarea unei astfel de prevederi în România.

"Este lucrul pe care îl evaluăm în aceste zile cu toate instituțiile implicate. E un lucru foarte bun și un exemplu foarte bun pe care ni-l dați, pentru că dacă nu am avea legea securității cibernetice, dacă ea nu va fi operaționalizată, ne va fi foarte greu să intervenim în asemenea cazuri. Legea care a trecut ieri (marți - n.r.) de Curtea Constituțională realmente creează pârghiile pentru ca statul român să intervină mult mai eficient în cazul unor asemenea pericole. Și, știți bine, noi am interzis prin lege antivirusul rusesc și o serie de soluții. Am emis un ordin de ministru, cred că săptămâna trecută, prin care toate instituțiile din România au o listă de furnizori de soluții software care nu sunt agreați și acum au un termen de o lună de zile - două luni în care trebuie să își facă acest inventar și să înlocuiască soluțiile care au fost identificate drept vulnerabile", a spus Burduja.

Nu s-a luat nicio decizie concretă nici acum legată de TikTok în România, dar Sebatian Burduja a devenit un utilizator activ al aplicației, așa cum reiese din profilul său și conținutul electoral postat.

Tatăl, afacerist, dar cu CV-ul dinainte de 1989 ținut secret

Tatăl lui Sebastian Burduja, Marinel Burduja, a fost vicepreședintele Bancorex, o bancă devalizată în anii 90 după ce a acordat sute de împrumuturi unor foști angajați ai Securității. Burduja senior a ocupat ulterior poziția de vicepreședinte al Raiffeisen Bank. În 1990 fusese votat primar în Piatra Neamț, în același an fiind ales parlamentar independent pe listele FSN, potrivit propriilor declarații. Din CV-ul oficial al lui Burduja senior, afișat pe site-ul unei companii pe care o controlează, lipsește orice referire la activitatea sa profesională dinainte de căderea comunismului, conform G4Media. 

Din 2019, Burduja senior este membru în Consiliul de Administrație al companie ALRO SA, cel mai mare producător de aluminiu din România. El a fost propus și votat de acționarul majoritar, o companie controlată la acel moment de oligarhul rus Vitali Machitski. Întrebat de G4Media cum a acceptat să lucreze pentru un oligarh rus, Marinel Burduja a declarat că nu știa că ALRO e controlată de acesta, deși informația era oficială, publică și de notorietate.

Trei declarații ciudate

Burduja s-a mai făcut remarcat și prin declarații aberante, cum ar fi: „Bucureștiul, pe toate datele europene, este un oraș mai dezvoltat decât Madrid, Berlin, Copenhaga, Amsterdam și orice altă capitală din centrul și estul Europei și are cel mai mare ritm de creștere.” Factual.ro a demontat parțial cele spuse de acesta.

Recent, el a declarat și că vrea un "Tunel Urban" în Capitală, pe modelul Bostonului

„Am un proiect care, practic, leagă nordul de centrul Capitalei și mai departe. Am discutat cu mulți specialiști. Eu îi spun «TUB – Tunel Urban București». De unde m-am inspirat? Din exemplul Bostonului (…). Ce vreau să fac este să începem acest proiect care va lega pasajul de la Piața Presei Libere cu Piața Arcului de Triumf, Charles de Gaulle, Victoriei, Romană, Universitate, Unirii, Tineretului. Dacă avem axa asta care taie practic orașul de la nord înspre sud, decongestionăm traficul și redăm spațiul de suprafață oamenilor. Ați văzut ce frumos e pe Calea Victoriei pietonală?”, a declarat Sebastian Burduja, la B1TV, citat de Adevarul.ro.

De-a lungul ultimilor ani, cel puțin doi primari au avut idei trăsnite când a venit vorba de trafic: în 2008, acum fugarul Sorin Oprescu, pe atunci primar, vorbea despre o autostradă suspendată. În 2018, Gabriela Firea vorbea de tramvaie suspendate. Nimic nu s-a concretizat, în afara orelor din viață pe care șoferii le tot pierd la semafoare.

Tot recent, Burduja a spus că își dorește ca Bucureștiul să devină port la Dunăre, plan aruncat în spațiul public încă de pe vremea comunismului.

„E un proiect la care țin mult și se numește <Bucureștiul port la Dunăre>. Avem un canal Dunăre-București, care e terminat în proporție de cam 70%. Nimeni nu a fost în stare în 34 de ani să facă asta. Ideea nu e a comuniștilor, e de la Alexandru Ioan Cuza. Gândiți-vă cum ar fi ca Bucureștiul să intre în liga orașelor europene care sunt port la Dunăre: Budapesta, Belgrad, Viena, Bratislava. Aparținem de acest club. Transportul pe apă, apropo, e cea mai ieftină formă de transport. Croazieră pe Dunăre București-Viena? Sigur! Croazieră pe Dunăre București – Delta Dunării? De ce nu? Am spus de la bun început, nu trebuie să ne mai propunem lucruri mici, mizele mici fac oamenii mici și orașe mici, mizele mari fac oamenii mari și orașe mari”, a afirmat el.

Averea

Din 2017, Burduja deține prin donație două terenuri agricole de 25100 m2, respectiv 16400 m2 în localitatea Dochia din județul Neamț. În 2013 și 2014 a primit tot donație două apartamente în București și Năvodari și are cu soția sa, Burduja Emmaline Holland Gayk, o casă în statul american Virginia, potrivit declarației sale de avere de pe site-ul Guvernului.

Deține și un Chrysler Cordoba de colecție din anul 1979, o motocicletă Honda CBR din 2006 și ceasuri și bijuterii de 15.000 de euro.

Sebastian Burduja are conturi bancare deschise în lei, euro și dolari la Raiffeisen Bank, Revolut și Bank of America și o ipoetcă bancară cu data scadentă 2045 de aproape 470.000.

Tot din ultima declarație de avere reiese că a încasat de la Camera Deputaților venituri de 50.836, de la Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării - 112.922 de lei și de la Banca Mondială - 368.000. Din închirierea unui apartament a mai făcut 37.133 de lei, iar din închirierea casei din SUA alți 60.000. A dat în arendă și unul dintre terenurile din județul Neamț, de pe urma căruia s-a ales cu 2.370 de lei.

Șeful, șeful, șeful

Deși pozează într-un tânăr în goană după adrenalină, pasionat de două roți și cool, Sebastian Burduja s-a "școlit" în ultimii ani în PNL, un partid care se află pe marginea prăpastiei. Fidel lui Ludovic Orban, fidel lui Florin Cîțu și acum fidel lui Nicolae Ciucă, Sebastian Burduja reprezintă modelul politicianului care "se descurcă" și nu se dă înlături de a fi loial oricui îi oferă și lui ceva

În 2019 îl considera pe Ludovic Orban "omul politic al anului".

În 2023, după ce Orban nu mai era în PNL, același Burduja a fost întrebat dacă fostul lider ar trebui reprimit în partid și a răspuns evaziv: "Cred că trebuie avut un dialog, categoric, adică pentru dreapta și pentru PNL, care din perspectiva mea e singurul partid autentic și cel mai mare partid de dreapta, nu are cine altcineva să coaguleze forțele dreapta decât PNL”.

În 2020, când a venit rândul lui Florin Cîțu să fie curtat de liberali, Burduja scria pe Facebook:

Întrebat apoi în 2023 dacă a fost bine cu Florin Cîțu președintele la PNL, a răspuns: "Nu l-am susținut”.

Rămâne de văzut care va fi poziția sa după domnia lui Ciucă în Modrogan.

Candidatul care "n-are șanse, dar poate face o schemă frumoasă"

În spatele ușilor închise, liderii PNL recunosc că Burduja nu are nicio șansă de a câștiga Primăria Capitalei, dar "poate face o schemă frumoasă". Tot ei spun că Sebastian Burduja nu ar reuși să o întreacă pe Gabriela Firea la alegeri, fără a mai fi vorba de a se apropia de Nicușor Dan, nici dacă adună toți motocicliștii și pasionații moto din țară. În prezent este cotat în sondajele interne ale partidului cu cel mult 14%, adică pe locul 4 după Nicușor Dan, Cristian Popescu Piedone și Gabriela Firea.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a încercat zilele trecute să explice de ce candidatura lui Sebastian Burduja este bună și ce îl recomandă pe acesta să aspire la fotoliul de primar general.

"Are șanse foarte mari, are avantajul tinereții, a unei pregătiri profesionale și politice fără cusur, este un tip cu viziune nouă, un tip foarte bine pregătit și gata să înțeleagă problemele și să ofere soluții".

Despre faptul că Burduja nu are nici notorietate, nici vizibilitate în propriile sondaje, Stroe a spus că acesta "este un politician care a confirmat peste tot prin funcțiile de maximă responsabilitate administrativă, ministerele pe care le-a condus până acum, este un om în care noi am investit încredere și cu siguranță în aceeași idee îl și susținem".

Politic, Sebastian Burduja este lipsit de experiență, dar plimbat deja prin funcții-cheie importante și lipit de oamenii momentului. Rămâne să treacă primul test adevărat din politică la urne pe 9 iunie.

În loc de concluzie

Mulți liberali, fie ei membri de partid sau simpatizanți recunosc faptul că vor practica așa-numitul "vot util" pe 9 iunie. (Teoria "votului util" se referă la electoratul care alege să voteze pentru un partid sau candidat cu șanse mari, dar care nu i-ar reprezenta pe deplin, în dauna unui candidat cu șanse mai mici, dar care i-ar reprezenta în totalitate. Mulți cetățeni știu că votul dat unui candidat mai mic s-ar putea pierde, așadar preferă să voteze un candidat care are șanse reale).