Bogdan Aurescu: Insula Serpilor este o stanca mica, nelocuibila si nelocuita si care nu poate avea viata economica Transparenta Guvernare europeana : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Guvernare europeana > Transparenta > Bogdan Aurescu: Insula Serpilor este o stanca mica, nelocuibila si nelocuita si care nu poate avea viata economica

Bogdan Aurescu: Insula Serpilor este o stanca mica, nelocuibila si nelocuita si care nu poate avea viata economica

Publicat: 4 Septembrie 2008 @ 04:09

Bogdan Aurescu, Agentul Romaniei la CIJ, a demonstrat Curtii Internationale de Justitie de la Haga, in continuarea pledoariilor Romaniei in cadrul procesului privind delimitarea maritima in Marea Neagra, ca formatiunea Insula Serpilor nu poate fi considerata un punct geografic relevant de pe coasta ucraineana. De asemenea, Bogdan Aurescu a demonstrat in discursul sau ca Insula Serpilor nu este altceva decat o stanca, care nu poate sustine locuirea umana sau activitati economice proprii.

Pledoariile Romaniei au fost sustinute de James Crawford, reprezentant international al Romaniei pe tema „Existenta unui acord romano-sovietic privind delimitarea spatiilor maritime in sectorul adiacent Insulei Serpilor” si de Bogdan Aurescu, Agentul Romaniei pentru CIJ cu tema „Prezentarea caracteristicilor naturale ale Insulei Serpilor”.
In sala de judecata au fost proiectate imagini satelitare de la NASA care arata clar faptul ca Insula Serpilor nu este deloc integrata in coasta ucraineana. Nu numai imaginile satelitare sustin acest argument, dar chiar si o schita privind centrele populate de pe coasta ucraineana a Marii Negre inclusa de insasi Ucraina in documentele scrise depuse la CIJ in acest proces. Pe aceasta schita Insula Serpilor nu este deloc reprezentata, ceea ce indica implicit ca nici Ucraina nu o considera relevanta si nici populata.
Agentul Romaniei la CIJ a folosit, pe larg, si alte documente depuse chiar de Ucraina la Curte in procesul pentru delimitarea spatiilor maritime, precum si marturii din presa ucraineana sau a altor state, care indica clar caracterul de stanca de „dimensiuni neglijabile” (citat din Contra-Memoriul Ucrainei).
Bogdan Aurescu a invocat in fata Curtii cazul formatiunii maritime malteze Filfla, cu care se aseamana Insula Serpilor, si care a fost un element examinat in procesul de delimitare dintre Libia si Malta, judecat in 1985 de CIJ. Filfla a fost declarata o stanca nelocuita si nu a fost luata in considerare in calcularea liniei de delimitare dintre Libia si Malta.
Bogdan Aurescu a folosit numeroase documente istorice si stiintifice pentru a demonstra ca formatiunea marina nu are surse de apa, nu are sol fertil si nici vegetatie sau fauna. Chiar si serpii, care au dat numele acestei formatiuni maritime, sunt catalogati drept specie disparuta chiar de Lista ucraineana a speciilor de flora, fauna si pesti. In plus, clima Insulei Serpilor este foarte dificila, ceea ce face imposibila o locuire umana propriu-zisa.
De asemenea, Agentul Romaniei la CIJ a evocat in discursul sau documente istorice, atat din perioada interbelica (de exemplu, documente ale Comisiei Europene a Dunarii, care administra farul de pe Insula Serpilor) precum si din perioada antica si de ev mediu, care atesta faptul ca insula nu a fost niciodata locuibila sau locuita. Documentele Comisiei Europene a Dunarii arata dificultatile intampinate in trimiterea unor lucratori la farul de pe insula, din cauza problemelor de sanatate provocate de climatul locului. Documentele antice atesta chiar interdictia stabilirii pe insula tot datorita pericolelor la care eventualii locuitori s-ar fi expus. Bogdan Aurescu a aratat ca nici cei sase graniceri ucraineni cantonati pe Insula Serpilor care, cu ocazia vizitei presedintelui ucrainean din 2007, au primit documente de identitate in incercarea de a fi „transformati” in „locuitori permanenti”, nu pot fi considerati o populatie.
Agentul Romaniei la CIJ a respins argumentele ucrainene conform carora insula ar avea o notorietate istorica care i-ar da dreptul la platou continental si zona economica exclusiva, demonstrand ca notorietatea istorica sau importanta strategico-militara din trecut nu au nicio legatura de cauzalitate cu capacitatea de a sustine locuirea umana sau viata economica proprie, deci cu dreptul la platou continental si zona economica exclusiva.

James Crawford: Frontiera maritima dintre Romania

si Ucraina in zona Insulei Serpilor este deja trasata

Frontiera dintre spatiile maritime ale Insulei Serpilor si spatiile maritime care apartin Romaniei este deja stabilita, a aratat astazi profesorul James Crawford, pledand in fata Curtii Internationale de Justitie de la Haga. De asemena, profesorul James Crawford a demonstrat care este, intr-o abordare coerenta, suprafata relevanta pentru delimitare.
Romania solicita Curtii sa confirme cursul frontierei deja trasate intre tara noastra si fosta URSS, ca prima parte a delimitarii maritime judecate in prezentul proces, a spus profesorul Crawford, avand in vedere caracterul preponderent al acordurilor bilaterale in procesul de delimitare maritima.
Uniunea Sovietica si Romania au stabilit inca din anul 1948 frontiera maritima dintre cele doua state, inclusiv cea dintre Insula Serpilor si apele Romaniei, a demonstrat profesorul Crawford. “Procesul-verbal general cu privire la frontiera dintre Uniunea Sovietica si Romania”, incheiat la Bucuresti in data de 27 septembrie 1949, descrie intreaga frontiera a Romaniei cu URSS. Textul acestui document arata ca frontiera intre cele doua state, in zona Insulei Serpilor, merge pe marginea exterioara a zonei cu raza de 12 mile marine din jurul formatiunii maritime. Procesul-verbal general din 1949 nu este unicul document care mentioneaza trasarea frontierei de stat intre Romania si URSS, urmand cronologic si alte documente, de exemplu in 1948, 1963 si 1974, iar acestea sunt confirmate chiar si prin Tratatul politic de baza romano-ucrainean din 1997. Aceste procese verbale sunt acorduri in vigoare intre cele doua state, avand caracter obligatoriu pentru Ucraina, ca stat succesor al fostei URSS.
Existenta acestei delimitari partiale in primul segment al liniei de delimitare este ilustrata de un amplu material documentar constituit din harti romanesti, sovietice, ucrainene, rusesti si ale altor state (franceze, germane, bulgare, turce etc.), care au fost proiectate in fata judecatorilor CIJ. Profesorul Crawford a pus accent mai ales pe hartile emise de chiar Ucraina in 2000, 2001, 2003, ceea ce echivaleaza cu recunoasterea delimitarii partiale pe care o sustine Romania, si care nu acorda, practic, Insulei Serpilor decat un efect redus la marea teritoriala de 12 mile pe care o are deja.
In ceea ce priveste suprafata relevanta pentru delimitarea maritima, profesorul Crawford a aratat ca aceasta este limitata la nord de o linie care uneste punctul final al tarmului ucrainean adiacent (Limanul Nistrului) cu Capul Tarhankut, punctul final al tarmului ucrainean opus. In sud, limita este reprezentata de o linie de echidistanta trasata intre spatiile maritime intre Romania si Bulgaria, precum si o linie mediana intre Romania si Turcia, apoi o linie de echidistanta intre Ucraina si Turcia, urmata de linia de delimitare convenita intre aceste doua state, pana in punctul in care aceasta intalneste meridianul care trece prin Capul Sarici.
Profesorul Crawford a continuat cu prezentarea a sase argumente care contracareaza obiectiile formulate de Ucraina in privinta acestei frontiere, prezentate pe larg in rezumatul discursului sau, anexat prezentului comunicat de presa.

REZUMATUL PLEDOARIILOR ROMANIEI LA CIJ

Sursa: Ministerul Afacerilor Externe