Este cu mult mai simplu pentru marile companii să implementeze noua legislație privind modificările genetice, în timp ce firmele mici sunt cele mai afectate de recentele schimbări, spune șeful Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European.

În iulie 2018, Curtea de Justiție a UE a decis că tehnicile de modificare prin mutageneză duc la apariția unor organisme modificate genetic (OMG), astfel că plantele obținute prin noile tehnici de reproducere a plantelor trebuie „guvernate” de Directiva privind OMG.

Dar pentru mulți factori interesați din Europa decizia CJUE reprezintă un neajuns important și o piedică în calea dezvoltării agriculturii din UE. Nu este de mirare deci că un legislator precum Norbert Lins, șeful Comisiei AGRI din PE, spune că ar prefera să lucreze pentru a descoperi o cale de a ocoli verdictul curții decât pentru a-l respecta.

Spre deosebire de marile corporații din domeniul biotehnologiei, firmele mici și mijlocii din UE nu au resursele pentru a investi sau a-și dezvolta produsele în alte țări, a spus Lins într-o declarație pentru EURACTIV.com în marja unei conferințe pe tema noilor tehnici de reproducere a plantelor.

Și alți vorbitori din cadrul aceleiași conferințe, organizată de asociația fermierilor europeni Copa-Cogeca și Euroseeds, au spus în mod repetat că verdictul CJUE afectează disproporționat IMM-urile și instituțiile de cercetare publice, spre deosebire de corporațiile multinaționale.

Eurodeputatul Paolo de Castro (S&D) a spus pentru EURACTIV că decizia Curții de Justiție a UE este „un dezavantaj juridic” care trebuie rezolvat în contextul schimbărilor climatice alarmante.

„În acest cadru, IMM-urile, micile centre de cercetare, dar și universitățile vor juca un rol crucial în dezvoltarea unor noi varietăți de organisme prin tehnici accesibile”, a spus de Castro.

Luând spre exemplu Italia, eurodeputatul socialist evidențiază „exemple remarcabile” de universități care au dezvoltat noi varietăți de fructe și legume care pot rezista unor boli comune fără a fi nevoie de niciun fel de produs de protecție.

Totuși, industria și ONG-urile nu sunt de acord în privința celor care controlează cea mai mare parte a noilor tehnici de reproducere și, ca urmare, a celor care vor fi cei mai afectați de verdictul CJUE.

Potrivit EuropaBio, asociație a industriei biotehnologice din UE, IMM-urile dețin „cea mai mare parte a organismelor cu genom editat care sunt gata să intre pe piață”. Asociația care reprezintă industria spune astfel că decizia Curții este un „obstacol insurmontabil” pentru micile firme și cercetătorii finanțați public ce activează în domeniul biotehnologiilor agricole.

EuropaBio susține că reglementările restrictive îndepărtează IMM-urile, forțându-le să-și concentreze eforturile de cercetare în alte zone ale lumii

Prezent la conferința menționată, secretarul general al Euroseeds, Garlich von Essen, a susținut aceeași opinie, spunând că acest tip de companii sunt „viitorul semințelor”. Reglementările prohibitive „vor omorî producătorii de semințe și vor omorî economia noastră”, a spus oficialul Euroseeds, organizația care reprezintă interesele furnizorilor de semințe din Europa.

Și reprezentanții ministerului olandez al agriculturii au spus că, din cele 300 de companii de biotehnologie din Olanda, cea mai mare parte sunt IMM-uri și doar câteva sunt firme mari, transnaționale.

Totuși, afirmația că IMM-urile ar deține cea mai mare parte a patentelor din domeniul tehnicilor noi de reproducere a plantelor este respinsă de ONG-uri.

Pe piață este o varietate mare de brevete acordate în domeniul biotehnologiilor agricole și, chiar dacă marile corporații nu dețin poate cele mai multe din patentele date pentru produse finale, ele dețin multe dintre patentele date pentru tehnicile de mutageneză, a spus pentru EURACTIV Jan Plagge, președintele asociației ce reprezintă interesele agriculturii ecologice IFOAM EU.

Acest lucru, spune el, îngreunează utilizarea tehnologiilor de către IMM-uri, astfel că argumentația că noile reglementări ar împiedica micile firme să își sporească inovarea și să dezvolte mai multe produse „nu este chiar validă”.

Potrivit lui Plagge, patru sau cinci mari companii dețin cea mai mare cotă din piața de semințe și acestea și-au asigurat o mulțime de licențe și patente asupra tehnicilor de reproducere.

Piața mondială a semințelor convenționale, dar și cea a organismelor modificate genetic este dominată de numai șase companii transnaționale, dintre care patru sunt europene (Bayer-Monsanto, BASF, Vilmorin, KWS), spune Antonio Onorati de la divizia europeană a Via Campesina, organizație mondială a fermierilor care militează pentru agricultură sustenabilă în ferme de familie.

O recentă analiză a TestBioTech, un institut pentru evaluarea independentă a impactului biotehnologiilor, a evidențiat că „DowDuPont și Bayer/Monsanto controlează mari părți ale pieței de semințe”, adăugând că „DowDuPont a reușit cu succes să combine 48 de patente ale unor instrumente de bază într-un brevet complex”.

Contactat de EURACTIV, un reprezentant al companiei germane KWS a spus că în domeniul noilor metode de reproducere sunt variate tipuri de brevete și iar înregistrările sunt făcute atât de multinaționale, cât și de IMM-uri și instituții publice de cercetare. Dar rămâne de văzut în ce domenii și în ce măsură vor mai fi acordate în viitor brevete de invenție pentru noile metode de reproducere a plantelor, a adăugat reprezentantul furnizorului german de semințe.

Material realizat de Natasha Foote, cu contribuția lui Gerardo Fortuna. Traducerea și adaptarea: Bogdan Neagu