„Societatea noastră dorește mai multă bunăstare pentru animale. Fermierii noștri doresc mai multă bunăstare pentru animale. Dar mai multă bunăstare a animalelor în grajduri și pe câmpuri nu este gratuită!”, a declarat recent ministrul german al agriculturii, Julia Klöckner, după prezentarea unui studiu privind conversia favorabilă bunăstării în creșterea animalelor.

Cu aceste cuvinte, Klöckner a apărat o potențială restructurare a sectorului zootehnic din Germania, subliniind că „eficiența economică trebuie să meargă mână în mână cu o bunăstare sporită a animalelor”. 

Îmbunătățirea situației animalelor din ferme este o prioritate cheie a UE, fiind prezentă atât printre cele nouă obiective specifice ale reformei PAC, cât și în politica alimentară emblematică a Comisiei, strategia „de la fermă la furculiță”, care menționează o bunăstare sporită a animalelor ca parte a obiectivelor sale de realizare a unei sector alimentar european mai sănătos și mai durabil.

Germania s-a pronunțat în mod deosebit asupra acestei probleme, chiar Klöckner fiind una dintre vocile cele mai pregnante la nivelul UE. Rezultatul a fost un acord în privința etichetei referitoare la bunăstarea animalelor la nivelul UE la care cei 27 de miniștri ai agriculturii au ajuns în decembrie, la sfârșitul președinției Consiliului UE al Germaniei, pe care ministrul l-a calificat drept „un mare pas înainte”.

Bunăstarea are un preț

Cu toate acestea, presiunea pentru ridicarea standardelor de bunăstare a animalelor are un preț.

Potrivit ministrului, există în prezent mai multe propuneri privind modul de restructurare și finanțare a creșterii animalelor în Germania.

Acestea au fost explorate în studiul de fezabilitate menționat mai sus, comandat de Klöckner, ale cărui rezultate au fost publicate în martie.

Studiul analizează ambițiile Berlinului de a modifica fermele germane în conformitate cu standardele de bunăstare a animalelor, la costuri estimate la 2,9 miliarde de euro până în 2025 și 4,3 miliarde de euro până în 2030. Administrația germană a promis 300 de milioane de euro în acest scop, ca parte a programul său de stimulare economică, dar studiul este conceput pentru a contura modalitățile prin care deficitul ar putea fi finanțat.

Acestea includ un impozit mai mare pe vânzările de produse de origine animală, o „taxă suplimentară asupra bunăstării animalelor”, în plus față de impozitul pe venit și impozitul pe profit și plățile directe de la UE.

O astfel de taxă, asupra căreia Klöckner speră să existe în curând un acord, ar fi „fără probleme în ceea ce privește dreptul constituțional și dreptul UE”, arată studiul.

În ceea ce privește politica agricolă comună a UE, europarlamentarii speră că 30% din plățile directe în cadrul noii PAC vor fi alocate așa-numitelor „sisteme ecologice”, subvenții destinate să ajute fermierii să treacă la practici mai prietenoase cu mediul.

Cu toate acestea, autorii studiului au subliniat că, în cazul în care schemele ecologice ar acoperi măsurile de bunăstare a animalelor, aceasta ar veni „în detrimentul orientării mai puternice a PAC către protecția mediului și a climei”.

Bunăstarea animalelor, dar fără tratament preferențial

Ministerul german al agriculturii a avertizat însă că, deși ar dori ca țara să devină un pionier în UE în materie de bunăstare a animalelor, aplicarea unor standarde mai stricte fermierilor germani decât standardele minime ale UE trebuie justificată.

Acest lucru înseamnă că o etichetă a bunăstării impusă de stat ar trebui să rămână voluntară, iar designul acesteia „nu ar trebui să exprime nicio preferință pentru produsele de origine germană”, potrivit studiului Comisiei Borchert.

Impunerea unor standarde mai stricte fermierilor germani ar fi compatibilă cu principiile liberei circulații din UE dacă acestea nu sunt „legate de o interdicție de comercializare sau de cerințe specifice de etichetare pentru produsele importate din alte state membre”, au adăugat autorii studiului.

Ministerul a declarat pentru EURACTIV că ridicarea unilaterală a standardelor fără a sprijini fermierii pe măsură ar putea duce la importul de produse străine mai ieftine „asupra cărora Germania ar avea o influență redusă”.

Cu alte cuvinte, pentru a împiedica externalizarea producției și migrarea consumatorilor către produse mai ieftine din țările vecine, bunăstarea animalelor de fermă germane trebuie să fie viabilă din punct de vedere economic pentru toate părțile implicate.

Ministerul speră, de asemenea, că publicul va fi dispus să plătească mai mult pentru produsele „prietenoase cu animalele”.

Un sondaj realizat de compania germană de date Statista a constatat că 43% și, respectiv, 36% dintre germani sunt „foarte dispuși” și „destul de dispuși” să plătească mai mult pentru bunăstarea animalelor.

În timp ce Comisia Europeană a afirmat că bunăstarea animalelor „este în mod clar [...] ceea ce își doresc cetățenii”, asociația germană pentru bunăstarea animalelor a constatat că trei sferturi dintre consumatori ar dori, de asemenea, ca etichetele alimentelor să fie mai transparente în ceea ce privește standardele de bunăstare a animalelor.

Articol realizat de Magdalena Pistorius, EURACTIV.de. Traducerea și adaptarea în limba română de Bogdan Neagu