În general, un proprietar de teren agricol este bărbat, în vârstă de peste 45 de ani, în timp ce numărul tinerilor fermieri scade rapid. Sunt și femei, totuși, printre prorietarii de exploatații agricole, dat fiind că biroul de statistică a contorizat peste 30.000 de fermieri de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani.

EURACTIV.pl a vorbit cu una dintre acestea, Monika Styczek-Kuryluk, care administrează o exploatație agricolă în sistem ecologic, împreună cu soțul ei, în satul Holeszów din provincia Lublin.

Nu ați fost crescută la țară și v-ați implicat în domeniul agricol doar la vârstă adultă. Soțul a crescut într-o fermă și ați decis să faceți o fermă împreună cu el. Cum evaluați acum această decizie?

Decizia de a mă muta în zona rurală și de a face o fermă organică a fost mai degrabă emoțională decât rațională. Dar intuiția nu m-a dezamăgit. după șase ani de muncă la țară, cu existența asigurată de pământ, nu am nici cel mai mic dubiu că a fost decizia corectă. Viața profesională este împlinită, plină de provocări și satisfacții. Munca dificilă de la fermă este o bună indicație despre cum vreau să-mi trăiesc viața și cum pot oferi ce e mai bun clienților noștri - alimente de bună calitate, cu un gust unic.

Care sunt cele mai importante greutăți pe care le aveți în sat, fără a fi legate de agricultură? 

Este nevoie de răspunsuri la trei întrebări: cum oprim procesul de depopulare a zonei rurale, cum păstrăm peisajul agricol și cum evităm pierderea biodiversității?

Cât de importantă ar fi accelerarea eforturilor de a crea ocupații non-agricole și oportunități de dezvoltare a infrastructurii în zona rurală?

Cred că astfel de activități trebuie echilibrate pentru a nu îndepărta fermierii de activitățile agricole. Ocupațiile non-agricole nu trebuie să afecteze specificul satelor.

Ce părere aveți despre efectele actualei Politici Agricole Comune asupra fermierilor polonezi? 

PAC are avantaje și dezavantaje. Printre avantaje se numără deschiderea granițelor pentru bunurile și serviciile din întreaga Uniune Europeană, creșterea standardului de viață al fermierilor, crearea unui sistem de compensare în caz de dezastre naturale, obligația etichetării produselor alimentare, îmbunătățirea calității plantelor din producția organică, dar și subvențiile pentru fermieri. Dar sunt și dezavantaje precum birocrația excesivă, lipsa unor restruicționări ale subvenționării, lipsa facilităților de procesare la nivelul fermelor, mai ales în contextul regulilor de igienă nefavorabile, imposibilitatea practică de a proteja piața comună de importul de produse ieftine din țări terțe (în special China și Ucraina), reglementări artificiale ale producției, sistemul de subvenționare legat de suprafață (care nu susține suficient producția organică), concentrarea suprafețelor de teren, diferențierea subvențiilor în funcție de țară, un declin vizibil în materie de biodiversitate, susținerea zootehniei industriale și sprijinul insuficient pentru agricultura ecologică.

Ce așteptări aveți de la viitoarea PAC? 

În primul rând, aș vrea ca subvențiile să fie acordate în funcție de impactul asupra mediului și calculul unei suprafețe maxime în cazul subvențiilor acordate fermelor. În plus, este nevoie de o protecție mai eficientă a fermierilor europeni de importurile ieftine din afara UE, introducerea unor sisteme de achiziții publice a produselor alimentare organice, bonusuri pentru fermele cu o producție agricolă sustenabilă și care asigură și procesare. Și, nu în ultimul rând, sprijin pentru vânzarea directă a produselor, bonusuri pentru fermele care participă activ în procesul de educare asupra produselor organice și ar fi esențială și promovarea alimentelor ecologice în școli.

Ar trebui ca tinerii fermieri să beneficieze de tratament special în noua PAC?

Eu cred că ar fi nevoie ca tinerii fermieri să dobândească mai multe drepturi în privința închirierii sau cumpărării de teren. Un sistem eficient de consultanță (legală, financiară, de marketing etc) ar trebui, de asemenea, implementat.

Traducerea și adaptarea de Bogdan Neagu