UE vrea să reducă la jumătate utilizarea și riscul pesticidelor până în 2030, în baza unui număr tot mai mare de cercetări care indică efectele lor dăunătoare. Dar în Polonia alternativele sunt scumpe și aproape necunoscute, scrie EURACTIV.pl.

Strategia Farm to Fork (F2F) a Comisiei Europene își propune să îmbunătățească calitatea și siguranța alimentelor produse în bloc, reducând în același timp impactul negativ al sectorului agricol asupra mediului.

În cadrul acestui mandat, strategia are și un obiectiv pentru utilizarea și riscul pesticidelor: acestea trebuie reduse la jumătate până în 2030.

Fermierii polonezi au la dispoziție variate măsuri de protecție biologică și agrotehnică și sunt interesați tot mai mult în gestionarea integrată a dăunătorilor.

Acest sistem de gestionare se bazează pe utilizarea tuturor metodelor de protecție, acordând în special prioritate agenților non-chimici, pentru a reduce la minimum riscul pentru oameni, animale și mediu. Printre măsurile aflate la îndemâna fermierilor se numără instalarea unor capcane cu feromoni pentru a atrage insecte benefice care se hrănesc din pomi fructiferi sau utilizarea unor prădători care se hrănesc cu organismele dăunătoare culturilor. Spre exemplu, anumite specii de insecte, precum himenopterele, ale căror larve sunt paraziți ai altor insecte, sunt eficiente în combaterea larvelor fluturilor nocturni care dăunează culturilor de tutun.

Cu toate acestea, agenții biologici din Polonia reprezintă doar 2% din totalul produselor omologate de protecție a plantelor, comparativ cu 4% la nivel global, potrivit unei scrisori scrise în decembrie de o echipă de oameni de știință de la universități poloneze și institute de cercetare și industrie.

Scrisoarea solicită ministrului agriculturii Grzegorz Puda și comisarului european pentru agricultură Janusz Wojciechowski, care este polonez, să ia măsuri în acest sens.

„Este necesară interferența statului și, prin urmare, crearea unor instrumente politice specifice care vor ajuta la schimbarea comportamentului fermierilor, ducând la o reducere a utilizării pesticidelor”, susține în scrisoare Małgorzata Bzowska-Bakalarz de la Universitatea de Științe ale Vieții din Lublin.

Nu se pune suficient accent pe gestionarea integrată a dăunătorilor

Principiile gestionării integrate a dăunătorilor - pentru a menține utilizarea pesticidelor la niveluri care sunt justificate economic și ecologic - sunt stabilite în versiunea revizuită în 2014 a directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Cu toate acestea, potrivit unui raport recent al Curții de Conturi Europene, Comisia pare să nu fi reușit până acum să determine în mod adecvat punerea în aplicare a acestor norme în țările UE sau să stimuleze statele membre în mod adecvat, spre exemplu, prin plățile directe din politica agricolă comună (PAC).

Analiștii spun că acest lucru ar putea fi datorat, în principal, lipsei datelor exacte furnizate de țările UE. Aceștia au subliniat, de asemenea, că țările nu integrează cerința de a utiliza gestionarea integrată a dăunătorilor în legislația națională.

Vânzările de pesticide cresc în Polonia

În acest timp, utilizarea produselor chimice de protecție a plantelor în Polonia chiar a crescut în deceniul precedent.

Chiar dacă Polonia nu este printre cei mai mari utilizatori de pesticide din UE, conform datelor Eurostat, este de remarcat că vânzările de pesticide din Polonia în 2016 au fost cu 12,3% mai mari decât în ​​2011, deși suprafața cultivată a crescut cu doar 1,5% între 2011 și 2017.

Totuși, consumul mediu de substanțe active este de 2,5 kilograme pe hectar pe an în Polonia, comparativ cu media UE de 3,5 kg/ha.

Problema este că partea de vest a UE (cum ar fi Olanda, care consumă cele mai multe pesticide la hectar) poate reduce consumul mai repede decât Polonia, potrivit lui Marek Mrówczyński, directorul Institutului de protecție a plantelor de la Institutul Național de Cercetare din Poznań.

Vorbind la o reuniune recentă a Congresului Polonez Agricol, el a spus că bariera în calea utilizării agenților biologici este prețul acestora, care este de 3-5 ori mai mare (raportat la suprafață) decât al substanțelor chimice.

În Polonia, agenții biologici sunt utilizați cel mai adesea în culturile de seră, unde este accesibilă controlarea condițiilor, ceea nu este posibil în cazul culturilor deschise.

Prin urmare, fără fonduri din programul de subvenții al UE (PAC) pentru 2021-2027, nu vor fi posibile modificări în agricultura poloneză, a spus Mrówczyński.

Obiectivele noii PAC au fost discutate la sfârșitul lunii februarie în Parlamentului polonez, în cadrul unei reuniuni a comisiei pentru agricultură din Seim, unde oficialii au subliniat că aceste obiective ar fi greu de conciliat.

„Comisia Europeană dorește să crească veniturile fermierilor, dar în același timp să reducă utilizarea produselor de protecție a plantelor și îngrășămintelor sintetice, ceea ce poate duce la o reducere a producției agricole”, a spus Dorota Niedziela de la Platforma Civică.

La rândul său, Mirosław Maliszewski de la Partidul Popular Polonez a subliniat că produsele non-chimice de protecție a plantelor și noile tehnologii de cultivare sunt încă insuficient disponibile în Polonia, subliniind, de asemenea, că acestea vin cu un preț ridicat.

Cu toate acestea, Ryszard Bartosik, ministrul adjunct al agriculturii, a oferit asigurări că schimbările vor fi introduse treptat. „Când vine vorba de îngrășăminte și produse fitosanitare, ideea nu este că vom interzice utilizarea unor astfel de substanțe sau a unui număr de îngrășăminte prin decizii luate peste noapte. De fapt, vom încerca să îi convingem pe fermieri să folosească cele mai ecologice metode și să utilizeze îngrășăminte într-un mod țintit”, a spus el.

El a promis, de asemenea, că guvernul polonez va aloca în acest scop fonduri obținute din bugetul UE în acest scop.

Material realizat de Anna Wolska, EURACTIV Polonia. Traducerea și adaptarea de Bogdan Neagu