„Reînnoirea generațiilor este unul dintre cele nouă obiective ale PAC, astfel că statele membre vor fi forțate să abordeze problema fie că le place sau nu”, a spus Jannes Maes, președintele asociației tinerilor fermieri din UE (CEJA), într-un interviu acordat EURACTIV.com.

Agricultura europeană se confruntă cu îmbătrânirea forței de muncă, iar acest trend pune sustenabilitatea pe termen lung a acestui sector sub semnul întrebării, avertizează analiștii. În 2016, doar 11% dintre administratorii de exploatații agricole aveau mai puțin de 40 de ani, potrivit datelor biroului de statistică al UE, Eurostat.

Austria are cea mai mare proporție a tinerilor fermieri (22,2%), dar la celălalt capăt al spectrului se află Cipru și Portugalia, cu doar 3,3% și, respectiv, 4,2% dintre managerii de ferme având sub 40 de ani.

În propunerea pentru bugetul post-2020 al Uniunii, Comisia Europeană a stabilit nouă obiective pentru domeniul agricol, unul dintre acestea fiind încurajarea tinerilor să lucreze în acest sector.

Mai precis, Comisia propune ca 2% din plățile directe alocate fiecărui stat membru (pilonul I) să fie puse deoparte pentru tinerii fermieri, iar alte sume să fie alocate prin obiectivele pentru dezvoltare rurală și prin măsurile care facilitează accesul la teren și transferurile de terenuri.

Maes a salutat intenția Comisiei de a prioritiza tinerii agricultori în propunerile sale, dar spune că măsurile nu sunt suficient de puternice pentru a atinge obiectivul propus.

„Asigurarea a 2% din Pilonul I pur și siimplu nu este suficientă pentru a ne asigura că reînnoirea generațiilor în agricultură chiar are loc”, a spus reprezentantul CEJA, adăugând că organizația militează pentru restricționarea a 4% din plățile directe pentru tineri, precum și alte măsuri.

Dar principala problemă este chiar bugetul viitoarei PAC. Comisia Europeană a propus o reducere considerabilă a fondurilor alocate agriculturii în propunerea de buget pentru perioada 2021-2027, pentru că UE ar avea nevoie de resurse pentru alte provocări, precum securitatea. Dar Executivul UE a spus că statele membre au posibilitatea de a acoperi deficitul de finanțare prin creșterea contribuțiilor naționale, ca procent din Produsul Național Brut, la bugetul european.

Dar multe state nu își doresc creșterea contribuțiilor, în timp ce alte țări, precum Franța, Grecia, Italia sau Spania, au transmis o declarație în care își exprimă dezamăgirea pentru bugetul redus al PAC. Aceste state susțin că bugetul post-2020 (în termeni reali) ar trebui să fie măcar la nivelul actual al PAC.

„Dacă nu vom atinge un echilibru adecvat între resurse și obligații, viitorul UE și al zonei rurale este nesigur”, spunea, într-un interviu acordat recent EURACTIV, Stavros Arachovitis, ministrul grec al agriculturii.

Tinerii fermieri europeni susțin același punct de vedere. CEJA spune că viitorul sectorului agricol european poate fi asigurat numai prin crearea unor măsuri destinate specific tinerilor fermieri.

Iar acest lucru este posibil doar prin asigurarea unui buget suficient, pentru că, dacă UE va intenționa să îndeplinească celelalte obiective ale PAC, reînnoirea generațiilor va fi considerată ca și realizată. Dar cum nu este cazul în prezent, apreciază Maes, este important ca statele membre să primească responsabiități clare, iar indicatori preciși precum numărul persoanelor care intră în sectorul agricol și cei care rămân să fie urmăriți cu predilecție.

Dar bătălia asupra Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 este departe de a se fi încheiat, iar viitoarea PAC și sumele alocate tinerilor fermieri nu sunt cunoscute încă. Totuși, fermierii avertizează că de dimensiunea acestor bugete depinde modul în care fermierii vor face față viitoarelor provocări, fie ele de natură socială, economică sau de mediu.

Traducerea și adaptarea de Bogdan Neagu