Un nou proiect legislativ prevede ca unitățile militare, spitalele, cantinele sociale, școlile, penitenciarele și alte instituții publice să fie obligate să cumpere numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești, scrie Profit.ro.

Proiectul vine în contextul în care Parlamentul a adoptat recent o lege care elimină obligația ca marile magazine să comercializeze 51% din alimente din producția autohtonă, o prevedere pentru care Comisia Europeană pornise în 2017 o procedură de infringement.

Oficialii de la Bruxelles consideră că o asemenea obligație contravine drepturilor consumatorilor europeni de a alege ce marfă își doresc, precum și libertatea de circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană.

Parlamentul a eliminat în cele din urmă această obligație în februarie, la aproape patru ani de la impunerea ei, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat legea la sfârșitul lunii martie.

Inițiatorii noului proiect legislativ recunosc că legea anterioară contravinea normelor europene și încearcă să impună o măsură care ar intra, de asemenea, în conflict cu legislația UE. 

Proiectul își propune asigurarea desfacerii produselor agricole românești, în primul rând, prin toate structurile de stat care presupun un consum colectiv, iar autorii dau ca exemplu: „unități militare, spitale, cantine sociale, unități de învățământ, penitenciare și altele asimilate”, scrie Profit.ro.

„Respectivele structuri vor achiziționa numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești, cu excepția situației obiective, în care acestea nu Ie pot fi puse la dispoziție”, arată autorii. 

Potrivit expunerii de motive, măsura este necesară „în contextul restricțiilor impuse României de organismele europene de a emite acte normative prin care să putem obliga prezenta la raft, cu prioritate, a produselor românești, și al nivelului prohibitiv al taxelor la raft impuse de marii comercianți”.

Ministrul care nu aplică legea

De fapt, inițiativa nu este surprinzătoare, dat fiind că însuși ministrul agriculturii, Adrian Oros, susține că legea care elimină obligația ca supermarketurile să aibă pe mai mult de jumătate din rafturi produse alimentare românești este „toxică”.

Oros a spus chiar luni că nu va aplica legea 28/2020, acuzând majoritatea PSD că a adoptat această lege în favoarea marilor retaileri, potrivit Agerpres.

„Colegii mei din majoritatea parlamentară au votat această lege în martie, practic, siluind-o și doar în avantajul retailerilor și nu a producătorilor și a procesatorului român și tot ei îmi cer astăzi explicații cum voi aplica această lege. Vreau să vă reamintesc si să le reamintesc că exista încă din 2009 Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare și că Partidul Național Liberal în 2016 a promovat Legea 150, care spunea niște lucruri: interzicerea facturării și refacturării, obligația de a organiza evenimente de promovare de către retaileri, obligația de a asigura spații distincte de expunere și semnalizare la raft, obligația achiziționării a 51% produse românești și sancțiuni asociate obligației de 51%”, a spus Oros luni, într-o conferință de presă.

El a amintit că după intrarea în procedură de infringement, parlamentarii PSD au promovat o altă lege: „actuala lege 28/2020, lege care nu numai că nu prevede ca pe produsele românești să apară distinct produs românesc, dar are două prevederi care sunt mult mai dăunătoare și anume: termenul de plată care era de minim 14 zile pentru produse proaspete și 30 de zile pentru celelalte produse și pe care în legea inițială noi l-am redus la șapte zile, în legea 28 a fost reîntors”.

„O altă prevedere toxică este aceea de a oferi posibilitatea de a percepe legal de la furnizor servicii și taxe, costuri mai mari și pierderi comerciale pentru producătorii mici. Practic s-a făcut o lege în avantajul marelui retail în detrimentul producătorului și procesatorului român”, susține ministrul agriculturii, care a oferit apoi și o cale de urmat.

„Ce vom face? Pentru că am văzut că doamna Grapini mă întreabă cum voi aplica această lege proastă, făcută de ei. Nu o vom aplica, o s-o modificăm imediat cu cele două prevederi. Ce vom face? Vom restabili principiile corecte de piață, indiferent că ești mic sau mare, întrucât într-o economie de piață toți trebuie să plece de pe picior de egalitate. Vom înăspri sancțiunile pentru cei care vor să își rotunjească veniturile prin efortul celor mulți și mici, vom elimina formele ascunse de taxare, gen autofacturare, remiză lunară, reducere ulterioară raportată la cifra de afaceri sau discount de volum”, a mai spus Oros.

Ministrul susține că Guvernul va elimina toate aceste prevederi care au fost introduse în Legea 28 pe ultima sută de metri, și care, spune el, „nu aveau nicio legătură cu acțiunea de infringement pe care o pornise Comisia în 2017”.

În același timp, Guvernul vrea să implementeze în procedură de urgență, Directiva 633 a Consiliului Europei privind practicile comerciale neloiale, „care poate corecta relația între un producător și un procesator mic și un comerciant foarte puternic care are o rețea la dispoziție”.

Priviri atente de la Bruxelles

Dar România nu este singura țară care are sau a avut în plan măsuri protecționiste pentru producătorii locali.

Parlamentul din Praga va discuta în această săptămână un proiect de lege cu susținere transpartinică referitor la vânzarea produselor alimentare. Potrivit inițiativei, magazinele din Cehia vor fi obligate ca din 2021 să vândă cel puțin 55% din alimente din producție locală, procentul urmând să crească până la 85% în 2027, scrie EURACTIV.com.

„Dacă producem lucruri pe cont propriu, granițele închise nu ne pot afecta”, a spus Margita Balaštíková, unul dintre co-autorii propunerii, care susține că evoluțiile din timpul epidemiei de coronavirus au arătat nevoia asigurării unei solide producții alimentare care să acopere nevoile de consum ale țării.

Și Bulgaria a introdus o măsură similară care impunea comercianților să ofere un spațiu distinct de expunere și vânzare pentru produsele alimentare domestice și să cumpere 90% din laptele și produsele lactate de la producătorii autohtoni, dar Comisia Europeană a notificat deja autoritățile bulgare că legea restricționează libera circulație a mărfurilor și discriminează produsele importate.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că Executivul UE nu încurajează măsuri care ar limita circulația mărfurilor, mai ales că recenta criză nu a amenințat furnizarea de alimente în niciun stat membru. „Piața comună și circulația liberă aduce beneficii tuturor. (UE este) un gigant al industriei agro-alimentare mondiale, dar fiecare stat membru are schimburi de mărfuri alimentare cu celelalte”, a spus Daniel Rosario, purtător de cuvânt al Comisiei, în cursul briefingului de presă de luni.

Acesta a menționat că Executivul UE va reacționa la orice măsură de limitare a circulației produselor în interiorul UE, dar că nu va comenta orice idee anunțată de unii oficiali.