Suprafața de teren agricol irigat ar trebui să ajungă de la 200.000 de hectare în 2016 la două milioane în 2020, potrivit planurilor Ministerului Agriculturii.

Cu toate că din punctul de vedere al suprafețele cultivate, România este una dintre cele mai importante țări agricole din Uniunea Europeană, randamentele sunt încă reduse, ceea ce face ca agricultura să nu fie o ramură atât de importantă în economia locală.

Ministerul Agriculturii vrea să crească randamentele de producţie și prin reabilitarea sistemelor de irigaţii, pentru că sectorul agricol din România depinde foarte mult de schimbările climatice, iar seceta a afectat de foarte multe ori regiunile de sud, sud-est și vestul țării - unde se realizează cele mai importante culturi de cereale.

Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980-2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă, se arată într-un document publicat pe site-ul ministerului privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații.

Ministerul și-a propus ca până în 2020 în România să existe circa două milioane de hectare irigate, de zece ori mai mult decât anul trecut.

În 2017, s-a reușit triplarea suprafeței de teren agricol irigat (de la 200.000 de hectare la 600.000 de hectare) prin acordarea gratuită a apei. Dar chiar și așa, ministerul nu și-a atins obiectivul de un milion de hectare pentru acest an, pentru că fermierii nu au echipamentele necesare.

„Noi aveam aşteptări de peste un milion de hectare, dar am văzut că nu se poate îndeplini acest obiectiv pentru că agricultorii au fost luaţi pe nepregătite. Pe de o parte ne solicitau «Daţi-ne scutire la energie pentru apă sau să găsiţi o metodă de acordare astfel încât să avem apa mai ieftin». Am găsit, am dat-o gratuit. În schimb ei nu erau pregătiţi cu mijloacele de aplicat apa, cu echipamente, utilaje, instalaţii”, spunea recent Floricel Dima, secretar de stat în minister.

Fonduri europene pentru investiții

Pentru ca suprafaţa irigată să crească, autoritățile au introdus o nouă condiţie în cadrul submăsurii 4.3, privind irigaţiile, astfel încât minim 30% din valoarea proiectelor să poată fi alocată pentru achiziţia de instalaţii de irigat.

„Până acum se puteau realiza doar obiective de infrastructură - să intervii asupra conductelor staţiilor de pompare - dar acum le dăm voie să achiziţioneze şi echipamentele de irigat”, a spus Dima.

Sprijinul public pentru investițiile finanțate prin această submăsură este 100% nerambursabil și nu va depăși 1.000.000 euro/ proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/ proiect pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare (SPA - Stații de pompare a apei, SRP - Stații de repompare), potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Nevoile de investiții sunt mult mai mari 

Pentru acest an, au fost programate investiții în sistemul de irigații de un miliard de lei din bugetul național și 431 de milioane de euro prin PNDR 2014-2020. Dar refacerea sistemului național necesită sume de cu totul altă mărime.

„Venim din urmă și tot vorbim și vorbim de Legea irigațiilor, de legea aia, de legea aia. Ce irigații, domnule?! Îți trebuie 50 de miliarde de euro ca să refaci sistemul național de irigații și noi tot umplem televizoarele cu un miliard pe șapte ani”, susține Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Iar fostul ministru al agriculturii Daniel Constantin afirmă că nici pentru cele 435 de milioane de euro alocate prin PNDR 2014-2020 nu e bătaie mare, notează Agerpres. „S-au deschis abia acum sesiunile pentru Organizațiile Utilizatorilor de Apă, s-au alocat 150 de milioane și nu sunt proiecte decât pentru 80, din câte știu. Deci, aici este provocarea: să îi cheltuim pe cei pe care noi i-am negociat”, a spus Constantin, într-o conferință susținută la sfârșitul lunii septembrie. Fostul ministru susține totuși că acel miliard de care vorbea președintele LAPAR ar fi suficient măcar pentru reabilitarea infrastructurii acelor hectare viabile din punct de vedere economic.

Dat fiind că cea mai mare parte a infrastructurii de irigații a fost construită înainte de 1990, nu este de mirare că mare parte a amenajărilor sunt fie ineficiente, fie într-un stadiu avansat de degradare. Ca urmare, pentru creșterea producției agricole contează orice sumă alocată pentru investiții în sistemele de irigații.