Competiția puternică, cererea internațională în ușoară scădere și reticența fermierilor de a renunța ușor la marfă au fost elemente ce au pus frână exporturilor de graâu pe parcursul acestui sezon.

Grâul, cel mai exportat produs agroalimentar românesc, a ajuns să acopere 1,9% din comerțul internațional cu acest produs în sezonul curent, după ce livrările făcute de comercianți către destinațiile externe s-au dublat pe parcursul ultimelor șapte exerciții comerciale.

România va trimite aproximativ 3 milioane de tone de grau în piața internațională până la finalul sezonului comercial în luna iunie a acestui an.

Volumul exportat de România se raportează la cele 161 milioane de tone de grâu care vor fi vândute și cumpărate în sezonul curent de exportatori și importatori.

Deși un jucător de pluton în functie de producție, România reușește să fie unul dintre jucătorii din Liga Mare a exportatorilor de grâu pentru că nivelul consumului intern nu depășește niciodată 3,5 milioane de tone.

Recolta medie multianuală este aproape dublă, astfel că România are marfa disponibilă pentru export sezon de sezon.

În ultimele șapte sezoane comerciale, cel puțin 30% din producția internă de grâu a fost trimisă la export, vârfurile fiind înregistrate în sezoanele 2013/2014 și 2014/2015, atunci când peste două treimi din recoltă a fost livrată către destinații internaționale.

Creșterea expunerii grâului românesc pe piața internațională vine în contextul în care acest produs este considerat un asa-numit „cash crop”, un produs cerealier ce poate fi transformat cu usurință în cash pe parcursul întregului sezon.

Lichiditățile trimise de exportatori în ferme în schimbul grâului în ultimele șapte sezoane au avut impact și asupra destinațiilor de export.

Fermierii locali au direcționat fonduri către achizițiile de îngrășăminte, utilaje sau pesticide, astfel că Romania a început treptat să se poziționeze ca un exportator de marfă utila procesatorilor din industria alimentară.

Dacă în primii ani dupa integrarea în Uniunea Europeană, România era cunoscută ca exportator de grâu furajer către piața Occidentală, acum marfa din România concurează de la egal la egal cu cea rusească sau ucraineană pentru licitațiile din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, cele două regiuni care acoperă 30% din totalul comenzilor internaționale.

Cadența de export a grâului românesc pe piețele extra-comunitare este dependentă în prezent de capacitatea traderilor prezenți local de a câștiga licitații în Egipt, cel mai mare importator de grâu la nivel mondial.

Egiptul este cel mai important partener comercial al Romaniei pentru grâu și acoperă 60% din livrarile extra-comunitare făcute de comercianți.

Alte piețe pe care grâul produs local are o prezență redutabilă sunt cele din Coreea de Sud sau Iordania, acolo unde marfa locală cumulează exporturi superioare celor ale Rusiei sau Ucrainei, marile forțe agricole de la Marea Neagră.

Volumul de export este etimat să coboare cu aproape 2 milioane de tone până la finalul sezonului, la sfârșitul lunii iunie.

Piața grâului însumează 1,2 miliarde de euro la nivel de economie, bani care se împart între producători, procesatori și comercianți.