Creșterea bovinelor contribuie la încălzirea globală. Animalele expulsionează cantități mari de metan, un gaz cu efect de seră, de multe ori mai puternic decât dioxidul de carbon.

Producția de carne de vită din SUA, de exemplu, este aproximativ egală cu emisiile anuale a 24 de milioane de automobile, potrivit Uniunii Oamenilor de Știință.

Chiar și așa, majoritatea oamenilor nu vor fi, cel mai probabil, încântați să-și schimbe friptura suculentă cu un castron de fasole. Cercetătorii cred că poate există o cale mai bună. Mai degrabă decât să le ceară oamenilor să renunțe la carnea de vită, ei încearcă să crească mai multe bovine ecologice. Scopul este acela de a reproduce animale cu sisteme digestive care pot elimina mai puțin metan. O abordare este aceea de a se folosi de microbii care trăiesc în rumen, principalul organ din tractul digestiv al animalelor. Aceste microorganisme mici permit fermentarea în timpul digestiei și produc metanul eliberat de bovine, explică HuffPost.

Oamenii de știință din Marea Britanie au descoperit anul trecut că genele unei vaci influențează structura acestor comunități microbiene, care includ bacterii, printre care Archaea, producătoarea primară de metan. Această descoperire înseamnă că fermierii de bovine ar putea să selecționeze animale care au un raport mai mic de bacterii Archaea, și care produc mai puțin metan.

"Metanogenii - sau Archaea, care produc metan - sunt complet diferiți de bacterii, așa că am putea determina abundența lor în probele de rumeni", a spus Rainer Roehe, profesor de genetică animală la Colegiul Rural din Scoția. Roehe a studiat compoziția microbilor din animalele de probă și a stabilit că genele animalelor gazdă au fost responsabile pentru machiajul lor.

"Cu cât raportul de Archaea este mai mare, cu atât este mai mare și cantitatea de emisii de metan", a mai spus el.

Studiul său, care a apărut în PLOS Genetics, a câștigat recent premiul de prestigiu al revistei de cercetare în domeniul geneticii. Lucrarea a numit numele de "Primul pas spre creșterea bovinelor cu emisii reduse, care vor deveni din ce în ce mai importante în fața creșterii cererii la nivel mondial pentru carne". Cercetarea a identificat "profiluri microbiene specifice", adică combinații de microbi, care ar putea ajuta la a determina ce bovine digeră hrana mai eficient, și emit mai puțin metan, potrivit HuffPost.

"Acestea pot fi apoi folosite ca și criterii de selecție pentru a reduce emisiile de metan. Selecția de reducere a emisiilor de metan va fi permanentă, cumulativă și durabilă pe parcursul generațiilor, ca și în cazul oricărei alte trăsături, cum ar fi rata de creștere, producția de lapte etc., utilizate în creșterea animalelor", a spus Roehe.

Cercetătorul a prezis nu doar că abordarea va reduce amprenta ecologică în producția de carne de vită, ci și că ar permite agricultorilor să producă carne mai eficient din punct de vedere al costurilor. De asemenea, este posibil să se îmbunătățească sănătatea animalelor și să se îmbunătățească calitatea cărnii, deoarece fermentația microbiană a rumenilor îmbunătățește producția de acizi grași omega-3, a mai spus el, citat de HuffPost.

Cercetătorii au testat 72 de animale - opt descendenți din fiecare dintre cele nouă serii - pentru a anticipa efectul genelor lor asupra comunității microbiene.

"Singurul factor comun al acestor genealogii au fost genele moștenite de la sânul său. Arheia și bacteriile sunt disponibile în rumenul tuturor rumegătoarelor. Ceea ce am determinat este abundența acestor arhei și a bacteriilor din rumenul fiecărui animal și apoi am calculat raportul lor, care a fost corelat cu emisiile de metan", a explicat Roehe.

Apoi, au analizat probele și au constatat că genele moștenite "au influențat semnificativ emisiile de metan și că sunt prezente bacteriile Archaea. Au stabilit că mai mult de 80% din emisiile de metan se poate explica prin abundența a peste 20 de gene. Chiar și cu diferite diete și diferite rase de bovine, rezultatul a rămas același. "Aceasta înseamnă că genetica animalelor formează compoziția propriei comunități microbiene".

În practică, crescătorii ar avea nevoie de mostre de rumen de la multe animale pentru a-și determina structura genetică. Cercetarea este încă în stadii experimentale, dar Roehe a asigurat că "lucrăm împreună cu organizațiile de creștere pentru a dovedi eficiența sistemului în condiții practice".

Gazele provenite de la bovine sunt o problemă pe care diferiți cercetători încearcă să o rezolve de cel puțin 10 ani. În 2015, DSM, o companie din Olanda, a dezvoltat o metodă prin care să oprească emisiile vacilor, cu o substanță numită "încetinitor al metanului" și în urma căreia vacile și-au redus emisiile de metan cu 30%. Practic, prin administrarea acestei substanțe, vacile păstrează o parte din energia care în mod normal se transforma în metan și o transformă în lapte sau grăsime. „În cazul nostru, energia nu s-a dus în lapte, dar vaca s-a ales cu câteva grame în plus, pentru că s-a dus în grăsime", spunea unul dintre cercetători, potrivit Vice.

Și cer­ce­tătorii Universităţii din Hohenheim, Germania, au produs, tot în urmă cu câțiva ani, o pastilă care are rolul de a "captura" metanul în rumen. Diferența este că descoperirea lor transforma gazul în glucoză.

În orice caz, creșterea nivelului metanului în atmosfera terestră este alarmantă și se datorează în mare parte industriei zootehnice și agriculturii. O spune chiar studiul publicat în jurnalul "Global Biogeochemical Cycles". În secolul trecut, cantitatea de metan a crescut într-un mod nemaiîntâlnit până atunci, ca urmare a sporirii activității industriale. Dacă în primii ani ai secolului XXI a fost observată o stabilizare a valorilor metanului din atmosferă, după 2007 acestea au început să crească iarăși. În 2014 rata emisiilor de metan s-a dublat.

Cum până acum nu s-a găsit, concret, o soluție pentru a reduce emisiile de metan, unii cercetători iau în calcul să facă din acest dezavantaj, un avantaj. Un grup de oameni de ştiinţă din Argentina a descoperit, în urmă cu patru ani, o metodă de a transforma gazele produse de sistemul digestiv al vacilor în combustibili. Pentru moment, el este încă abundent, dar, spun cercetătorii, dacă privim spre anul 2050, când rezervele de combustibili fosili vor fi mult mai sărace decât acum, tehnologia obţinerii de combustibil din vaci ar putea deveni o tehnologie alternativă de mare importanţă. În afară de obţinerea unui combustibil pe această cale, extragerea metanului din gazele emise de vite ar avea, evident, şi avantajul de a scădea concentraţia de metan din atmosferă, potrivit Descopera.ro.

Oricum, cert este că, potrivit Organizaţiei Statelor Unite pentru Alimente şi Agricultură, emisiile de metan rezultate din agricultură ar putea creşte cu 60% până în anul 2030, având în vedere că volumul zil­nic de metan degajat de o vacă în atmosferă variază între 100 şi 200 cm cubi, în timp ce unii cercetătorii estimează că vaci­le pot elibera în atmosferă până la 500 cm cubi de metan într-un interval de 24 de ore.