Curtea de Justiție a UE a decis, miercuri, că statele membre nu pot adopta măsuri de urgență privind interzicerea organismelor modificate genetic (OMG), fără a demonstra că există un risc grav pentru sănătate sau pentru mediu.

CJUE spune că statele membre nu pot adopta măsuri de urgență în ceea ce privește OMG, cu excepția cazului în care „este evident că există un risc grav pentru sănătate sau pentru mediu”. Principiul precauției, care presupune incertitudinea științifică privind existența unui anumit risc, nu este aplicabil în acest caz deoarece „produsele alimentare modificate genetic [...] au trecut deja printr-o evaluare științifică completă înainte de a fi introduse pe piață”.

Cazul

Hotărârea încheie un caz de trei ani, adus de Italia. În 2013, Italia a solicitat Comisiei Europene să adopte măsuri de urgență pentru a interzice cultivarea porumbului modificat genetic „MON 810” produs de furnizorul de semințe Monsanto.

Comisia, pe baza unui aviz științific din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), a decis împotriva solicitării Italiei, dar guvernul a continuat și a interzis cultivarea MON 810 prin decret pe teritoriul său.

Un cultivator de porumb, Giorgio Fidenato, a fost judecat în 2014 pentru că a încălcat decretul prin creșterea MON 810. Fidenato a fost achitat în 2015, dar în 2016 a dat în judecată guvernul solicitând despăgubiri în valoare de 166.357 de euro pentru cheltuielile de judecată și pierderea veniturilor, argumentând că procedura penală împotriva lui nu respectă legislația europeană. O instanță italiană i-a respins cererea în luna iulie.

Ce schimbări?

În practică, nu prea multe. Decizia CJUE nu are consecințe asupra legislației privind OMG în UE, deoarece, în 2015, executivul european a adoptat o directivă care permite statelor să restricționeze cultivarea organismele modificate genetic.

Statele nu trebuie să demonstreze științific că OMG reprezintă o amenințare la adresa sănătății umane sau a mediului, dar pot interzice cultivarea lor pe motive de menținere a ecosistemelor sănătoase, a biodiversității - și chiar din motive peisagistice.

Iar Italia, fără îndoială, a fost una dintre cele 19 țări ale UE care au optat pentru interzicerea OMG.

Prin urmare, hotărârea Curții de Justiție nu este decât o reiterare a poziției oficiale a UE privind o dezbatere spinoasă: s-a dovedit soliditatea științifică a OMG, așadar, orice contestație pe care statele membre ar face-o în acest sens nu ar fi justificată.

România n-are nimic împotriva OMG

În 2015, când 19 state membre au anunţat autorităţile de la Bruxelles că doresc interzicerea cultivării organismelor modificate genetic pe teritoriul său, România nu a solicitat Comisiei Europene acest lucru.

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a solicitat Comisiei Europene modificarea domeniului geografic de aplicare a autorizaţiei porumbului MON 810, în baza prevederilor art. 26c (1) din Directiva (UE) 2015/412 a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2001/18/CE în ceea ce priveşte posibilitatea statelor membre de a restricţiona sau de a interzice cultivarea organismelor modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor”, potrivit unui răspuns dat la solicitarea EurActiv.ro.

Cele 19 state membre au fost: Austria, Belgia (în Valonia), Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Slovenia și Marea Britanie (în Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord).

Ministrul agriculturii de atunci, Daniel Constantin, a explicat că în România se cultivă un singur soi de porumb modificat genetic, pe suprafeţe foarte mici, iar referitor la importurile de OMG, acesta spunea că sunt aduse în ţară, din America, cantităţi semnificative de furaje obţinute din soia modificată genetic.