Ma multe state membre UE, în special din estul Europei, au cerut Comisiei Europene să analizeze standardele diferite ale produselor alimentare pe piața unică. 

Prima parte a studiului, publicată în 2019, s-a concentrat pe diferențele în compoziția produselor alimentare. Acesta a constatat diferențe - pentru aproximativ o treime din produsele testate - care nu apar imediat din informațiile de pe ambalaj, ci din ingrediente. Scopul celei de-a doua părți a studiului, prezentat marți, a fost de a afla dacă aceste diferențe compoziționale pot fi percepute de simțurile umane.

Comisia Europeană a adoptat, de-a lungul timpului, mai multe inițiative pentru a elimina dublul standard al produselor, astfel încât să fie eliminate practicile înșelătoare. 

Studiul realizat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei pentru știință și cunoaștere) a analizat aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE și a constatat că 9% din produsele comparate aveau o compoziție diferită, deși partea din față a ambalajului era identică. Alte 22% din produse aveau o compoziție diferită, în pofida faptului că partea din față a ambalajului era similară.

Și, deși problema a fost reclamată în special de statele din est, care susțineau că produsele vândute pe piețele lor sunt de calitate mai slabă decât cele vândute pe piețele occidentale, studiul nu a demonstrat existența unui model geografic consecvent.

Nici partea a doua a studiului nu a relevat un model geografic în privința diferențelor senzoriale.

În același timp, rezultatele prezentate marți demonstrează că diferențele senzoriale sunt clar vizibile, acolo unde există diferențe mari în compoziția produsului. De exemplu, diferențele semnificative în conținutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influențând dulceața generală a produsului. În schimb, atunci când diferențele compoziționale erau mici, experții nu le-au putut percepe - spre exemplu, variații mai mici ale conținutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferențele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate.

Studiul a fost realizat ca un proiect pilot, testând 20 de produse care au prezentat diferențe compoziționale în prima parte a studiului. Probe din fiecare produs au fost achiziționate în 5-10 state membre diferite.

Comisia atrage atenția că, deoarece testerii au fost instruiți în mod specific pentru astfel de teste, este probabil ca un consumator obișnuit să nu perceapă aceleași diferențe. Posibilitatea ca o diferență să fie detectată sau nu de către experți a depins nu doar de modificările de compoziție, mai mari sau mai mici, ci și de tipurile de ingrediente utilizate: putea fi detectată o diferență între diferiți îndulcitori sintetici din oranjadă, dar nu și între diferiți îndulcitori naturali din băuturile răcoritoare.

Studiul realizat de Centrul Comun de Cercetare (serviciul intern al Comisiei pentru știință și cunoaștere) a analizat aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE și a constatat că 9% din produsele comparate aveau o compoziție diferită, deși partea din față a ambalajului era identică. Alte 22% din produse aveau o compoziție diferită, în pofida faptului că partea din față a ambalajului era similară.

Și, deși problema a fost reclamată în special de statele din est, care susțineau că produsele vândute pe piețele lor sunt de calitate mai slabă decât cele vândute pe piețele occidentale, studiul nu a demonstrat existența unui model geografic consecvent.

Nici partea a doua a studiului nu a relevat un model geografic în privința diferențelor senzoriale.

În același timp, rezultatele prezentate marți demonstrează că diferențele senzoriale sunt clar vizibile, acolo unde există diferențe mari în compoziția produsului. De exemplu, diferențele semnificative în conținutul de zahăr din cerealele pentru micul dejun pot fi percepute influențând dulceața generală a produsului. În schimb, atunci când diferențele compoziționale erau mici, experții nu le-au putut percepe - spre exemplu, variații mai mici ale conținutului de grăsime din chipsurile de cartofi. În general, diferențele senzoriale au fost găsite la 10 din cele 20 de produse testate.

Studiul a fost realizat ca un proiect pilot, testând 20 de produse care au prezentat diferențe compoziționale în prima parte a studiului. Probe din fiecare produs au fost achiziționate în 5-10 state membre diferite.

Comisia atrage atenția că, deoarece testerii au fost instruiți în mod specific pentru astfel de teste, este probabil ca un consumator obișnuit să nu perceapă aceleași diferențe. Posibilitatea ca o diferență să fie detectată sau nu de către experți a depins nu doar de modificările de compoziție, mai mari sau mai mici, ci și de tipurile de ingrediente utilizate: putea fi detectată o diferență între diferiți îndulcitori sintetici din oranjadă, dar nu și între diferiți îndulcitori naturali din băuturile răcoritoare.

Vezi si ANPC: Produse Milka, Fanta sau Kinder vândute în România sunt diferite de cele similare din Vest

Vezi și România nu fost interesată să participe la studul UE privind standardele duble