Politica Agricolă Comună (PAC) este cel mai important capitol bugetar din Uniunea Europeană, reprezentând aproape 40% din fondurile alocate de UE, iar deputații din Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European vor să se asigure că finanțarea pentru fermieri și comunitățile rurale nu va avea de suferit din cauza Brexit.

Ieșirea din UE a Marii Britanii - contributor net la bugetul Uniunii - va avea un impact estimat între 3,8 și 4,1 miliarde de euro pe an asupra PAC, iar eurodeputații au cerut Comisiei să găsească forme alternative de finanțare, de exemplu, prin creșterea contribuțiilor statelor membre ca procent din venitul național brut, spune deputatul Daniel Buda (PPE), membru al comisiei de agricultură a PE.

„Este imperios necesar să se crească finanțarea pentru a răspunde la diferitele crize ciclice în sectoare sensibile, cum ar fi sectoarele laptelui, cărnii de porc și fructelor și legumelor, precum și de a crea instrumente care să poată reduce volatilitatea prețurilor. Comisia trebuie să analizeze posibilitatea de a transfera din alte capitole bugetare pentru menținerea bugetului dedicat agriculturii în viitorul Cadru Financiar Multianual”, susține Buda.

Autoritățile europene discută în prezent următorul Cadru Financiar Multianual (CFM), post-2020, în contextul în care Brexit va duce la o scădere a bugetului disponibil, dar UE trebuie să aloce sume în direcții pe care nu le-a finanțat până acum, precum securitatea sau combaterea migrației.

Potrivit europarlamentarilor, PAC este esențială pentru securitatea alimentară, conservarea populațiilor rurale și dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, iar, la nivelul Uniunii, necesarul de alimente a crescut și este tot mai mare nevoie să se dezvolte practici agricole ecologice și să se atenueze efectele schimbărilor climatice.

„Un alt amendament subliniază nevoia de a păstra intacte plățile directe de către Comisie, dat fiind că acestea contribuie la evitarea denaturării concurenței între statele membre, pentru menținerea competitivității produselor agricole din UE pe plan extern și să le mențină fără cofinanțare națională”, a mai spus Daniel Buda.

Poziția europarlamentarilor este similară cu cea susținută de oficialii români la o întrunire a statelor din estul Europei cu Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură. La reuniunea de la Budapesta - la care au participat statele Grupului de la Vișegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia) și Bulgaria, Croația, România și Slovenia - pe tema unor aspecte financiare ale PAC după 2020, a participat din partea României o delegație condusă de Alexandru Potor, secretar de stat responsabil de problematica afacerilor europene, a anunțat Ministerul Agriculturii.

„Reprezentantul României a subliniat necesitatea ca PAC să fie finanțată cel puțin la același nivel ca în prezent și a arătat importanța menținerii plăților directe fără co-finanțare națională pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. Un pilon de dezvoltare rurală puternic va asigura continuarea modernizării și crearea locurilor de muncă, necesare pentru vitalitatea acestor zone. O filă de buget PAC distinctă trebuie alocată cercetării agricole”, potrivit ministerului.

În același timp, România a mai susținut că măsuri ca plafonarea plăților directe și co-finanțarea din bugetele naționale vor afecta capacitatea PAC de a asigura un acces egal pe piața unică și la fondurile UE în domeniul agricol. „Pentru țara noastră este esențială continuarea SAPS și a plăților cuplate, precum și continuarea investițiilor în zonele rurale, care contribuie la creșterea gradului de ocupare și la reducerea disparităților între statele membre”, consideră Ministerul Agriculturii.