O parte din corecțiile financiare impuse de UE în 2007-2013 au fost un rezultat al ”condițiilor artificiale” - mici nereguli aparent inofensive. Autoritățile încearcă acum să evite astfel de situații, dar între ele și bănci există opinii diferite.

Condițiile artificiale sunt acele condiții de eligibilitate sau selecție provocate de beneficiari cu scopul de a se transforma din solicitanți neeligibili în eligibili, de a-și spori punctajul obținut în cadrul criteriilor de selecție sau de a obține avantaje financiare mai mari. 

Iulian Bucătaru, director general adjunct, Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, 5 Vest, Timișoara, spune că autoritățile române s-au ciocnit de astfel de situații în urma multiplelor misiuni de audit din partea Comisiei Europene și a Curții Europene de Conturi, în cadrul PNDR 2007-2013.

Problemele au fost create și de faptul că Regulamentul nu precizează foarte bine ce înseamnă condiții artificiale. 

”Sunt trei rânduri în Regulament, nu este o noțiune foarte concretă, dar pe de altă parte este o realitate de care ne-am lovit și noi sau ne-au lovit ei pe noi, vorbesc de auditorii Comisiei, atunci când venind în România și verificând proiectele și felul în care ele s-au implementat au dat peste situații care cu greu puteau fi explicate”, a declarat Bucătaru, în cadrul Conferinței ”Finanțarea investițiilor în agricultură”, organizată recent de EurActiv la Timișoara.

Oficialul a recunoscut că și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) își poate reproșa anumite lucruri, pe fondul elanului ei de a atrage ”clienți”, în sensul depunerii cererilor de finanțare la momentul programului 2007-2013.  

Firme pe numele angajaților, ”mămăici cu batic” beneficiare de fonduri  

Dincolo de aceste ”stângăcii” de început, Iulian Bucătaru susține că nu puteau să nu fie remarcate anumite excese și derapaje ale unor potențiali beneficiari sau oameni din spatele acelor beneficiari care au avut abordări ”în legătură cu care era greu să găsești o încadrare la nivel de legislație românească sau chiar și la nivel de Regulament până la un punct”.  

El a dat ca exemplu cazuri în care un fermier a făcut firme pe numele angajaților săi, iar acestea au depus proiecte de finanțare pe zona de prestări-servicii în agricultură:

 

”Acei oameni n-au știut niciodată să spună de ce au ales o anumită combină sau o anumită marcă, de ce au ales un anume utilaj, erau niște mămăițe cu batic care ieșeau în fața auditorului și erau întrebate de auditori. Ce puteau să spună? Sau ce puteam să spunem noi, din calitatea noastră de entitate care răspunde de implementarea tehnică și financiară a PNDR, ce replică să-i dai auditorului? Am fost puși în niște situații de-a dreptul tragic-comice”.

Verificare mai riguroasă în cadrul PNDR 2014-2020 

Acest lucru a determinat autoritățile române să vină cu un ghid. Chiar dacă a fost și este în continuare blamat, ghidul oferă câteva elemente pentru evitarea condițiilor artificiale. În plus, verificarea este mai riguroasă în PNDR 2014-2020.

 

”Acei indicatori de condiții artificiale din ghid ... nu înseamnă că luați în sine acei indicatori este o problemă și că acel proiect proiect e afectat. Nu se poate pleca de la premisa că, dacă mai multe proiecte au același consultant, e o problemă. Nicidecum. E logic până la urma urmei să mă duc către un consultant despre care știu că are în portofoliu proiecte finanțate prin PNDR cu succes”, a explicat Bucătaru, adăugând că indicatorii semnalați în ghid devin relevanți când se manifestă într-un anumit context, precum fărămițarea proprietății în ideea de a depune anumite proiecte în legătură cu care ulterior se constantă că formează un flux tehnologic.

De altfel, în trecut au fost descoperite asemenea situații, conexiuni între proiecte care erau ”gard în gard” și despre care se spunea că nu reprezintă nicio problemă. Aceste nereguli, dincolo de neplăcerile pe care le creează acelui beneficiar și agenției, ”înseamnă corecții pe care le plătește România”, a avertizat oficialul.  

”S-a vorbit la sfârșitul anului trecut foarte mult despre sumele dezangajate sau rămase necheltuite. O bună parte din miliardul de euro neplătit a reprezentat corecții care vin în urma acestor audituri, a acestor situații descoperite de auditorii europeni, dar și de Curtea de Conturi din România”,

a afirmat Iulian Bucătaru. 

Sfaturi pentru evitarea acestui flagel 

Recomandarea lui Bucătaru pentru potențialii beneficiari este ca, dincolo de acest ghid, să discute cu autoritățile de resort sincer, ”cu cărțile pe față”, pentru a putea fi evaluați din perspectiva acestui flagel al condițiilor artificiale, evitându-se astfel situații neplăcute din punct de vedere financiar. 

”Noi nu suntem cei care vă validăm un proiect înainte de a-l depunere, dar vă putem da câteva elemente atunci când sunt necesare”, a punctat el.   

Ce relație este între fin și naș 

În pofida ghidului creat pentru a înlătura posibilitatea apariției condițiilor artificiale, există divergențe între bănci și autorități în acest sens și ele pot fi observate într-un caz concret. 

Astfel, Valentin Boldeiu, director de programe la UniCredit Bank, a explicat cum banca a refuzat un tânăr beneficiar, care primise notificarea de aprobare a proiectului, deoarece era ”finul nașului său”.

”Nu pot face pe detectivul, notificarea de acceptare a proiectului înseamnă că aceste condiții au fost verificate de AFIR”, a declarat Boldeiu, precizând că banca a apreciat că beneficiarul era altul.

De partea cealaltă, cazul a fost interpretat în mod diferit, unul dintre consilierii AFIR apreciind că nu vede niciun grad de rudenie între naș și fin.

”Cred că e prea mult, trebuie văzut în ce măsură acel naș ar mai fi beneficiat sau n-ar fi putut beneficia de sprijin (...) să nu ne ducem în cealaltă extremă”,

a spus și Iulian Bucătaru. 

El a reiterat faptul că la nivelul PNDR 2014-2020 există niște verificări mai atente pe ceea ce înseamnă condiții artificiale, ceea ce înseamnă că există o siguranță în plus că nu vor fi întrunite elemente care ulterior să ducă probleme în urma unui audit. 

În schimb, Bucătaru a atras atenția că astfel de situații apar mai ales în perioada de monitorizare, când beneficiarul ”se relaxează” cumva și ies la iveală ”niște legături nefirești din perspectivă economică între anumite entități” care probează că în spatele unui proiect a stat un cap, o minte care a reușit ”să dribleze” condițiile programului și să beneficieze de o finanțare care în condiții normale nu putea fi obținută. 

Autoritățile și-au propus să aibă o evidență a proiectelor cu risc, pentru a nu mai apărea sancțiuni sistemice pentru care sunt aplicate corecții. 

Totodată, Bucătaru a făcut apel la beneficiari să semnaleze orice fel de nereguli, astfel încât să poată fi eliminați din sistem cei care comit ilegalități: ”există o tentație pe care n-ai cum s-o scoți din capul unor funcționari, avem probleme cu șmecheriile inventate și cu întârziatul”. 

”Aud că se dau șpăgi și că se fac nu știu ce proiecte numai pentru anumiți consultanți etc, deci semnalați-ne lucrurile astea dacă sunt și aveți convingerea că există așa ceva. Nu le vom tolera. Evident că sunt uscături ca în orice entitate, organizație, sunt oameni buni și mai puțin buni, dar încercăm să-i eliminăm din sistem”,

a spus el.

Alte modificări față de perioada 2007-2013

În cadrul PNDR 2014-2020, contractul pentru un proiect nu se mai semnează, dacă nu există o dovadă a cofinanțării. Scopul: evitarea dezangajări ulterioare de sume sau a blocării unor sume din program.

De asemenea, au fost create mecanisme care au simplificat lucrurile în privința decontărilor. Este vorba de mecanismul de plată la factură – importat ușor modificat din zona fondurilor structurale – care permite ca o cerere de plată să poată fi depusă dincolo de principiile mecanismului rambursării, astfel că pentru o parte din sumă nu este nevoie ca beneficiarul să vină cu documente cu care să probeze efectuarea plăților pentru partea lui de finanțare.

Există, totodată, o bază de date cu prețuri de referință, folosită pentru zona achizițiilor, cu scopul de a evita unele probleme din trecut. În cazul achizițiilor simple, de utilaje de tip tractor, combină etc, dacă beneficiarul optează pentru cele din baza de date, se elimină practic achizițiile.