România vrea menţinerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020 şi a celor doi piloni din cadrul acesteia și se opune plafonării plăţilor directe, spune Petre Daea, ministrul agriculturii, într-un interviu acordat Agerpres.

„România susţine menţinerea bugetului PAC şi cei doi piloni şi spune nu plafonării. Vrem să ne ducem spre convergenţă, să vedem ce perspective creăm pentru fermierii tineri. Un tânăr de astăzi nu poate fi un fermier de mâine fără pământ. Ce perspective îi dăm?”, spune Daea. Ministrul a explicat că există instrumente de sprijin, care presupun garantarea cu 80% de către stat a creditului pentru capitalul de lucru. „Este (o măsură n.r.) pentru toţi, dar în primul rând pentru tineri. Mai sunt măsuri în PNDR pe care trebuie să le mobilăm cu bani şi cu bani consistenţi în viitorul PAC”, a precizat Daea în interviul acordat Agerpres.

Potrivit oficialului, în bugetul viitoarei PAC, cercetarea trebuie să deţină o filă separată, în aşa fel încât „ea să se poată alimenta pentru a răspunde la marile provocări ale timpului, la schimbările climatice, care au devenit o realitate”.

Politica Agricolă Comună este cel mai mare capitol din bugetul UE, consumând aproape 40% din resursele comunitare. Dar fondurile alocate agriculturii au transformat UE într-unul dintre cei mai mari producători de bunuri agroalimentare, cu exporturi în valoare de peste 131 de miliarde de euro.

Însă ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar și necesitatea ca UE să aloce fonduri pentru capitole precum apărare, securitate sau migrație a provocat discuții privind reașezarea principalelor politicii ale Uniunii - cea agricolă și cea de coeziune. Părerile în UE sunt împărțite - sunt voci, printre care șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, care vorbesc de necesitatea ca statele membre să aloce mai mulți bani pentru politicile europene, astfel încât bugetul PAC și al politicii de coeziune să nu scadă, dar sunt și susținători ai reducerii acestora. 

În prezent, autoritățile europene colectează opinii din statele membre, iar România - ca și celelalte state din est - sunt împotriva diminuării bugetelor. De altfel, și eurodeputații din Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European au cerut Comisiei variante pentru a se asigura că finanțarea pentru fermieri și comunitățile rurale nu va avea de suferit din cauza Brexit.

În privinţa viitoarei PAC, Daea consideră că Ministerului Agriculturii îi revine o mare responsabilitate în ceea ce priveşte stabilitatea priorităţilor, dar acest lucru se face numai în dialog cu fermierii. „Aici trebuie să stai mereu în dialog cu fermierii. Tot timpul cu fermierii, pentru că ei trebuie să spună ceea ce este convenabil sau nu, să spună cum văd ei lucrurile, ce perspectivă, care este dinamica lor, cum trebuie să se materializeze de-a lungul vremii, în ce instrumente, care sunt procedurile, dar deocamdată se merge cu opţiuni foarte clare de a ne păstra nivelul financiar al PAC. Noi trebuie să proiectăm PAC corect şi avem o mare responsabilitate. În 2019, deţinem Presedinţia (Consiliului UE n.r.) şi din acest punct de vedere trebuie să ne pregătim pentru a răspunde organizatoric şi administrativ, dar în primul rând trebuie să ne stabilim ce vrem, care sunt opţiunile noastre. Ele sunt opţiunile ţării şi noi lucrăm la ele în Guvern. O să fie o decizie politică pe acest subiect. Noi acum suntem în proces de consultare", a explicat Petre Daea.

În acest context, ministrul Agriculturii se va afla săptămâna viitoare în Polonia şi Franţa, la invitaţia omologilor săi, dar va participa şi la Consiliul de Miniştri ai Agriculturii de la Bruxelles, unde va discuta cu comisarul european pe Agricultură, Phill Hogan.

De altfel, România și-a exprimat deja poziția în acest sens la o întrunire a statelor din estul Europei cu Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură, susținând necesitatea ca PAC să fie finanțată cel puțin la același nivel ca în prezent și subliniind importanța menținerii plăților directe fără co-finanțare națională pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. Măsuri ca plafonarea plăților directe și co-finanțarea din bugetele naționale vor afecta capacitatea PAC de a asigura un acces egal pe piața unică și la fondurile UE în domeniul agricol, consideră Ministerul Agriculturii.

Agricultura şi sectorul agroalimentar au un regim preferenţial în cadrul UE şi rămân de departe cel mai mare angajator în spaţiul comunitar. Deşi agricultura ca atare angajează din ce în ce mai puţini oameni, pentru că numărul fermierilor scade, toate activităţile conexe legate de agricultură - de la inputuri agricole, materie primă şi până la distribuţie şi sistem de desfacere, acest lanţ valoric creează 44 de milioane de joburi în Europa.