La nivel european, consumatorii își doresc tot mai mult produse proaspete, produse care să provină de la poarta fermei, din lanțul scurt de aprovizionare, explică Daniel Buda, membru PNL și a grupului popularilor din Parlamentul European.

„Este vorba de a oferi posibilitatea ca acel consumator să cumpere produsul imediat ce el a fost obținut sau imediat ce a fost procesat minimal. De aceea, mai ales noi în România unde sectorul agricol este destul de fărâmițat, fermele mici și mijlocii, prin asociere, își pot crea propriile capacități de producere a brânzei, a preparatelor din carne, astfel încât ei să poată să vândă în imediata apropiere”, a spus eurodeputatul, într-un interviu acordat EurActiv.ro.

Buda spune că tot mai mulți fermieri din UE s-au adaptat acestei tendințe, făcându-și loc în detrimentul fermelor mari, care însă nu vor dispărea.

„Sigur, în România, așa este, fermele mari câștigă mai mult. Dar prin asociere fermierii își pot crea capacități de producție mult mai mici, dar performante”, arată deputatul.

Prin asociere, fermierii pot dobândi acces la echipamente mai bune, la fonduri europene, pot investi în capacități de stocare sau de prelucrare. De aceea, susține Buda, este foarte important să treacă peste rezerve „pe care le avem, ca est-europeni”, și să găsească o formulă de asociere.

„Fermierii din România trebuie să înțeleagă un lucru foarte clar - chiar dacă noi venim cu o istorie în spate legată de ce am trăit sub comunism, în acele CAP-uri unde toată lumea era asociată și nu mergeau lucrurile foarte bine - nu poți să faci o agricultură foarte performantă fără să te asociezi, fără să creezi capacități, în primul rând, de producție, care să îți permită să obții un produs la un cost care să îți permită ulterior să îl vinzi pe piață la un preț care să îți permită să supraviețuiești, pe de-o parte.

Mai apoi, susține Buda, și fermierii de talie mică trebuie să-și creeze propriile capacități de depozitare, de procesare, și, în același timp, să continue cu capacități de desfacere a produselor, adică de vânzare, „pentru că trebuie să închizi acest lanț - producție-procesare-vânzare - ori acest lucru nu poți să-l faci decât asociindu-te”. 

Cum va arăta PAC după 2020 

În această perioadă, la Bruxelles se discută intens despre viitorul agriculturii după 2020, în viitorul exercițiu financiar și, mai ales, după ce Marea Britanie va părăsi UE, lăsând un gol în bugetul comunitar.

„Aș vrea să lansez un mesaj foarte clar că plățile directe vor exista după 2020. Sigur că se pune în discuție unde se vor plafona aceste plăți directe - a fost o discuție la nivel de Comisie că se vor plafona la un nivel în jur de 60.000 de euro per fermă, dar este important să reținem că vor fi plăți directe”, susține eurodeputatul Daniel Buda.

Însă pentru a se pregăti cât mai bine pentru viitoarea Politică Agricolă Comună, fermierii din România trebuie să atragă cât mai multe fonduri europene din bugetul de până în 2020.

Agricultorii trebuie „să acceseze fondurile europene, pe toate palierele posibile și imposibile pe care le au la dispoziție. Orice euro care este dus în România este un euro care contribuie la dezvoltarea sectorului agricol și îi ajută să fie competitivi pe o piață extrem de concurențială, așa cum este cea din Uniunea Europeană”, spune Buda. Evident că este nevoie ca acești euro să fie „investiți cu cap, astfel încât acele investiții să fie durabile, și discutăm foarte mult aici (la Bruxelles - n.r.) de durabilitatea investițiilor în agricultură, dar foarte importantă pentru un procent, și un proces, bun de absorbție este asocierea”, reia eurodeputatul român.