„Simplificarea este atractivă pentru investitori”, spune Pekka Pesonen, secretar general al  Copa-Cogeca, organizația fermierilor și cooperativelor agricole din Uniunea Europeană.

Fermierii spun că noile generații vor reveni pe câmp pentru că nu se vor baza doar pe plățile directe de la UE. Ba chiar dimpotrivă, tinerii vor să dezvolte sectorul agricol european prin implicarea altor activități, cu o legătură mai strânsă cu cel de-al doilea pilon al PAC, mai „creativ” - dezvoltarea rurală.

„Dacă cineva așteaptă intrarea unor tineri în sectorul agricol, aceștia nu vor veni doar pentru subvențiile directe”, a spus Pesonen pentru EurActiv.com.

„Sunt motivați să producă alimente de înaltă calitate, să răspundă nevoilor consumatorilor, într-o manieră sustenabilă și, în măsura în care o permit condițiile, încorporează și alte elemente precum agroturismul, managementul resurselor de apă, care nu sunt legate direct de sectorul agricol”, a adăugat el.

Comisia Europeană și statele membre UE discută în prezent viitoarea politică agricolă, post-2020, în baza unei comunicări a executivului european care a sugerat o cale de simplificare prin lăsarea unui spațiu de manevră mai larg țărilor din UE pentru ca acestea să aloce fondurile conform propriilor nevoi. Ca urmare, statele membre ar trebui să-și definească propriile strategii pentru rezolvarea situațiilor naționale.

Pesonen a explicat că, dacă este un singur lucru pe care majoritatea fermierilor din întreaga Uniune Europeană aleg să-l spună, acela este că sunt sătui de birocrație.

În ultimii ani, Comisia a făcut mai multe eforturi pentru a simplifica măsurile de mediu, pe care fermierii le găseau prea complicate, deși, după cum spune Pesonen, „majoritatea agricultorilor nu sunt în dezacord cu obiectivele de protecție a mediului”.

În urma consultării publice de anul trecut, a rezultat că fermierii consideră că pot face mai mult în această privință, dar maniera de organizare este prea birocratică și că agricultorii petrec mai mult timp cu „hârțogăraia” decât cu implementarea efectivă a măsurilor în fermele lor, notează reprezentantul Copa-Cogeca.

Fermierii spun că statele membre ar trebui să facă planuri strategice „rezonabile” și mai puțin birocratice, insistând însă că partea comună a politicii agricole trebuie protejată.

„Ideea este că, acordând un grad mult mai ridicat de subsidiaritate statelor membre, cu care suntem de acord, cum putem asigura armonizarea? Este nevoie să definim un set de principii privind practicile agricole la nivelul UE”, a subliniat Pesonen.

O viziune asemănătoare are și IFOAM, organizația internațională a fermierilor eco, care susține că flexibilitatea și simplificarea nu trebuie promovate în defavoarea cadrului comun al politicii agricole a UE.

„PAC trebuie să rămână o politică europeană care stabilește obiective comune în beneficiul fermierilor, comunităților rurale, consumatorilor și a mediului”, a declarat IFOAM EU.

Efectul Brexit

În ceea ce privește ieșirea Marii Britanii din UE și efectele acesteia asupra bugetului pe termen lung al Uniunii, Pesonen a afirmat că  tăierile de fonduri pentru sectorul agricol sunt „absolut excluse”.

„Dacă discutăm încă de economii, nu vom accepta niciun fel de măsuri restrictive adiționale pentru fermieri în privința performanței, pentru că acestea ar putea afecta veniturile”.

Digitalizarea și PAC

Luc Vernet, expert al organizației Farm Europe, a explicat că, în contextul piețelor volatile din prezent, fermierii europeni au nevoie de mai multe certitudini.

„Viitoarea PAC trebuie să se concentreze pe rezistență, managementul riscurilor pe de-o parte și managementul de criză de cealaltă parte. Este nevoie de un set coerent la nivelul UE”.

În ceea ce privește adoptarea noilor tehnologii în sectorul agricol, Vernet a subliniat că fermierilor trebuie să li se acorde mai mult timp pentru adaptare, în perioada de tranziție.

„Tehnologiile din sectorul agricol avansează foarte rapid. Avem noi tehnici de însămânțare, datele oferite de agricultura de precizie. PAC ar trebui să se concentreze asupra viitorului, nu trecutului și ar trebui să ajute fermierii în această tranziție”, a spus Vernet.

Dar pentru a-i susține pe fermieri în „saltul digital”, aceștia au nevoie de uneltele potrivite pentru a face față riscurilor.

Vernet spune că este nevoie că UE trebuie să le ofere fermierilor o plasă de siguranță timp de câțiva ani. „Avem nevoie de o schemă de tranziție spre agricultura de precizie precum există o schemă pentru agricultură organică”, a explicat expertul Farm Europe.

În ceea ce privește investițiile, UE trebuie să propună investiții specifice care să țintească indicatori specifici economici și de mediu, a adăugat el.

„Este evident că, în viitor, va fi mult mai ușor de implementat o abordare digitală și de simplificat toate procedurile. De aceea, nu este momentul potrivit acum să reducem politica comună pentru că, mai mult decât în trecut, avem unealta potrivită să simplificăm politica europeană - instrumentele digitale”, a spus Vernet.

O definire mai clară a obiectivelor

Dar o simplificare la nivel european ar putea însemna o creștere a gradului de complexitate la nivel național și regional, având în vedere dificultățile întâlnite la implementarea actualei PAC, spune Geneviève Savigny, reprezentant al organizației non-guvernamentale European Coordination Via Campesina NGO (ECVC).

Acest ONG militează pentru o politică agricolă comună simplă pentru fermieri și cere mai multe măsuri de piață pentru a se asigura prețuri stabile și profitabile, completate de plăți directe în zonele cu constrângeri naturale sau socio-economice.

Savigny spune că obiectivele urmărite de PAC trebuie clar definite și însoțite de un calendar de implementare, adăugând că propunerea Comisiei de „a întreține un sector agricol inteligent și rezilient” este prea largă și deschisă unor interpretări variate.

„Modelul care e la bază este clar un model agro-industrial orientat către export și competitivitate constantă, ” a declarat Savigny pentru EurActiv.

„Cum ne putem asigura că astfel de planuri strategice pot fi concepute în state europene în care democrația este în pericol sau că vor fi acceptate de o Comisie orientată către comerț și concurență?” se întreabă ea.

Toate părțile implicate, de la fermierii mici la consumatori, și de la ONG-uri la autorități locale ar trebui implicate în definirea acestor planuri naționale propuse de Comisie, într-un proces „complet inclusiv”, a mai spus Geneviève Savigny.

Traducere și adaptare de Bogdan Neagu

Disclaimer secțiune