Comisia Europeană a deschis proceduri de încălcare a dreptului comunitar împotriva a 12 state membre, printre care și România, pentru că nu au transpus normele UE care interzic practicile comerciale neloiale în sectorul agroalimentar.

O directivă adoptată în primăvara anului 2019 urmărește să protejeze fermierii și micii producători alimentari din UE de eventuale practici comerciale incorecte din partea marilor retaileri.

Printre acestea se numără întârzierea efectuării plăților și anularea comenzilor în ultimul moment pentru produse alimentare perisabile; modificări unilaterale sau retroactive ale contractelor; obligarea furnizorului să plătească pentru produsele irosite și refuzul contractelor scrise.

Directiva privind practicile comerciale neloiale din lanțul agricol și de aprovizionare cu alimente, adoptată la 17 aprilie 2019, asigură protecția tuturor agricultorilor europeni, precum și a furnizorilor mici și medii, față de 16 de practici comerciale neloiale ale marilor cumpărători din lanțul de aprovizionare cu alimente. Directiva acoperă produsele agricole și alimentare comercializate în lanțul de aprovizionare, interzicând pentru prima dată la nivelul UE astfel de practici neloiale impuse unilateral de unul dintre partenerii comerciali.

Termenul limită pentru transpunerea directivei în legislația națională a fost 1 mai 2021. Până în prezent, Bulgaria, Croația, Danemarca, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovacia și Suedia au notificat Comisiei că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei. Franța și Estonia au informat că legislația lor transpune doar parțial directiva.

Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere către Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Estonia, Franța, Italia, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Spania, solicitându-le să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au acum două luni pentru a răspunde.

În conformitate cu directiva, fermierii și furnizorii mici și mijlocii, precum și organizațiile care îi reprezintă, vor avea posibilitatea să depună plângeri împotriva cumpărătorilor. Statele membre ar trebui să instituie autorități naționale desemnate care se vor ocupa de reclamații. Confidențialitatea este protejată în conformitate cu aceste reguli pentru a evita orice posibilă represiune din partea cumpărătorilor.