De cealaltă parte, a eșecurilor și a "lucrurilor care nu au fost duse până la capăt" în mandatul său, se află înființarea unui Fond Mutual sau trimiterea la post a atașaților agricoli.

"Am reușit să plătim peste 3,8 miliarde de euro de euro într-un an de zile. Nu s-a plătit niciodată mai mult 2,5 miliarde de euro în acest minister. Este un record absolut. Din fonduri naționale au fost în jur de 500 de milioane de euro, iar restul bani europeni", a afirmat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, într-un interviu pentru Agerpres.

Acesta a menționat că s-a reușit în acest an deschiderea pieței europene la porci vii "după foarte mulți ani și multe eforturi la Bruxelles", dar și a piețelor arabe pentru exportul de ovine și a celei turce pentru bovine și carne de vită.

Potrivit ministrului Agriculturii, șansa României în acest domeniu este legată de întoarcerea tinerilor în țară și implicarea autorităților în spijinirea acestora pentru a putea produce performant, însă "trebuie o schimbare de generații și trebuie dezvoltat sectorul fermelor comerciale".

Irimescu afirmă că nu are ce să își reproșeze în ceea ce privește modul în care a gestionat scandalul Lactate Brădet și că ar proceda la fel într-o situație similară, adăugând, totodată, că ar continua proiectele începute la minister, fiind un "workaholic", dar acest lucru nu depinde de mine, și ia în calcul inclusiv întoarcerea la Bruxelles.

La final de mandat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu consideră că cele trei lucruri bune care s-au întâmplat în perioada în care a fost ministru absorbția de fonduri, pentru că a reușit să plătească peste 3,8 miliarde de euro de euro într-un an și să simplifice substanțial accesului la fonduri, iar cel de-al treilea lucru bun a fost deschiderea piețelor.

"Am reușit să deschidem piețele arabe la export de ovine și piața turcă la bovine și carne de vită. Eu zic că este un lucru extraordinar. La ovine, documentele sunt în perfecționare, iar de anul viitor turcii ne-au promis că vor da drumul și la ovine. Chiar zilele trecute au fost doi importatori turci care au și abatoare și ferme pentru animale. Ei sunt interesați, pentru că prețurile în România sunt mai joase cu 50% față de prețurile din Turcia și este un stimulent important pentru importatorii turci.

De asemenea, am reușit, după mulți ani — am făcut eforturi la Bruxelles — să deschidem piața europeană la porcii vii. Am scos ultimele restricții în sectorul cărnii de porc. Nu foarte important este faptul că putem pune porcul viu pe piața europeană, ci faptul că s-au scos ultimele restricții în acest sector și trebuie precizat că orice țară terță din afara Uniunii Europene te judecă după regimul pe care îl ai în UE. În condițiile în care avem restricții pe piața UE, nu puteam să exportăm nici în țări terțe", a spus ministrul Agriculturii.

Cât despre eșecuri, "unul dintre acestea este Fondul Mutual, care, din primăvară și până acum, a avut cel puțin 20 de proiecte și toate au fost refuzate de unii sau de alții. Ultima discuție am avut-o pe proiectul transmis la semnat în alte ministere, iar Ministerul Justiției are o mulțime de observații. Probabil că nu îl vom semna anul acesta", a afirmat Irimescu.

Referitor la Legea 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, care a lansat numeroase dezbateri și la avertizarea pe care România referitor la riscul deschiderii unei proceduri de infringement pe care a primit-o de la Comisia Europeană, dacă nu modifică acel procentaj de 51% produse românești la raft, Irimescu spune că legea se aplică deja, mai puțin prevederea cu 51% produse de pe lanțul scurt.

"Aceste norme trebuie adoptate într-adevăr până în 15 ianuarie. Noi le promovăm înainte, iar viitorul Guvern vede dacă mai modifică sau nu proiectul respectiv. În norme trebuie să avem prevăzute procedurile, respectiv că se respectă legea în ceea ce privește cerința cu 51% din lanțul scurt. Eu nu trebuie să repet ce scrie în lege, ci trebuie să aduc detalii la cine se califică pe lanțul scurt. Repet, în norme trecem procedurile prin care ne asigurăm că găsim această cifră, respectiv 51% în magazine. Mai sunt două ședințe de Guvern și sper să reușim, dacă nu în prima, în cea de-a doua", a afirmat Irimescu.

Dacă la preluarea mandatului ministrul Agriculturii anunța că România se află aproape de o decizie de infringement pe partea de ecarisare, între timp s-a găsit însă și o soluție, care este în desfășurare împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

"Banii se vor transfera de la MADR la MDRAP. Ei vor pune la punct sistemul, dar fiecare minister are obligațiile sale. Astfel, pentru gospodăriile populației, Ministerul Agriculturii este responsabil cu colectarea și distrugerea deșeurilor de origine animală. (...) Nu știu în momentul acesta dacă ei s-au apucat efectiv de implementarea sistemului", a spus Irimescu.

Performanța producției în România este afectată de două lucruri, respectiv de condițiile climatice — dacă este secetă sau dacă plouă prea mult — și de lipsa tehnologiei, a dotării tehnice și a cunoștințelor. Sunt mulți fermieri care sunt fermieri pentru că s-au născut la țară, dar nu au cunoștințe să facă agricultură. Știți foarte bine, agricultura se face cu foarte multă știință.

În aceste condiții, nu avem șanse să progresăm și să creștem productivitatea în agricultură în curând, spune Irimescu.

"Trebuie o schimbare de generații și trebuie să dezvoltăm sectorul fermelor comerciale. Sper să nu crească foarte mult fermele mari și să apară sectorul de mijloc. În opinia mea, ar fi foarte important pentru România să fie tineri în agricultură, care să aibă undeva la 100 — 150, maximum 200 de hectare, și să producă performant. Cu subvențiile actuale și cu o producție bună, cred că se poate trăi destul de bine de pe 150 de hectare", potrivit ministrului.

Printre stimulentele pe care le-ar putea primi tinerii ca să dezvolte o afacere în agricultură sau ca să se întoarcă în țară este cel privind ajutorul de 40.000 de euro pe un proiect de stabilire a tinerilor în agricultură.

"Ei pot să facă ce vor în fermă, nu există nicio condiție, doar trebuie să se întoarcă, să se stabilească în mediul rural și să facă o fermă. Dar ce face acolo este decizia lui. Am vorbit recent cu producători mari, care sunt în legătură cu supermarketurile, și care ar dori să stabilească o afacere foarte interesantă: să dea purceii la îngrășat micilor producători și, ulterior, să-i colecteze și să-i ducă în rețeaua de hipermarketuri. Cred că ar fi un stimulent extraordinar pentru mulți tineri care vor să se întoarcă în țară", spune Irimescu.

Urmează să anunțăm zilele acestea că vom merge pe un ajutor de stat care va fi notificat Comisiei Europene. Vizăm în special județele cele mai afectate, cum este Botoșani, dar și alte 2-3 județe. Mi-e greu să spun deocamdată despre ce sume este vorba. Solicitarea pentru despăgubiri de la minister a fost pentru un milion de hectare, dar având în vedere condițiile pentru acordarea ajutorului, adică fiecare fermier care cere ajutor de despăgubire trebuie să vină cu date contabile pe trei ani din urmă ca să vedem care este pierderea efectivă, dar cei mai mulți dintre ei nu au date contabile. Aici este marea problemă, pentru că degeaba le promit eu că le dau despăgubiri, dacă ei nu au dovezi. Noi notificăm măsura la Bruxelles și pe urmă ei depun dosarele. Și anul trecut s-a mers pe o măsură similară, iar din 600 de milioane de lei alocate s-au dat sub 300 de milioane de lei. În apicultură, din păcate, aveam și bani prevăzuți în buget, dar legislația este la fel și nu-mi permite să dau despăgubiri fără ca ei să aducă dovezi.

Printre produsele tradiționale românești care vor mai "invada" piața europeană în perioada următoare, în condițiile în care anul acesta a fost obținută protecția pentru două produse, s-ar putea aflat Cârnații de Pleșcoi, Novacul afumat de Țara Bârsei și Cașcavalul de Săveni, iar pe circuit la MADR mai sunt cel puțin 10 produse, a afirmat ministrul Agriculturii.

Achim Irimescu a mai estimat că, în acest an în PIB, contribuția agriculturii va fi undeva între 4% și 5%, mai scăzută decât anul trecut, când a sărit de 6%.

Interviul complet pe Agerpres.