Această concluzie s-a desprins în urma dezbaterilor cu reprezentanții sectorului agroalimentar și întâlnirilor de lucru cu specialiștii din domeniu, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii.

Comunicatul explică de ce Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare nu poate fi aplicată în actuala formă: 

  • Art. 1 din Legea nr. 217/2016, așa cum este formulat, face doar referire generală la toți operatorii din sectorul agroalimentar, prin urmare, nu asigură precizie şi claritate, în condiţiile în care în domeniu există operatori diverși care nu au un specific comun și se caracterizează prin diferențe consistente privind nivelul de producere a risipei.
  • Art. 2. din Legea nr. 217/2016: Prin exprimarea folosită la litera c, ”aflate aproape de expirarea datei-limită de consum” , se creează o situație dificil de gestionat, deoarece produsele agroalimentare sunt foarte variate ca termen de valabilitate.
”Există produse cu termen de valabilitate extrem de scurt şi, în acest caz, aplicarea legii făcea imposibilă comercializarea respectivelor produse. Consecinţa ar fi fost eliminarea din piață a produsului proaspăt, cu efecte negative majore, preponderent asupra producătorilor români”. 
  • Art. 3. din Legea nr. 217/2016: Aliniatele 3 și 4 din art. 3 prevăd posibilitatea cumpărării produselor agroalimentare de către asociații și fundații, respectiv întreprinderi sociale, la 3% din preț și revânzarea acestora la un preț de 8 mai mare.

 

”Această transformare a ONG-urilor în agenți comerciali pune bazele unui flux de comercializare paralel, greu de gestionat din punct de vedere sanitar veterinar și fiscal și care poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, aceștia fiind expuși datorită atracției preturilor mai reduse”.

Prin prevederile acestui articol și aplicarea lui se poate produce dezordine în tot lanțul alimentar, fiind afectați toți: producători, comercianți și consumatori. 

  • Art. 4. din Legea nr. 217/2016: Lipsa unei prevederi exprese a unei instituții de control și sancționare a celor care nu respectă legea.

 

”Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică și nu poate fi completat dispozitivul legislativ. Prin urmare concluzia a fost că legea, nu este clară, precisă și previzibilă, așa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat și care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere”,

se arată în comunicat.

Prin urmare, ”singura decizie normală şi rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituţional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalităţile prin care scopul legii să fie îndeplinit şi să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât și tehnic”, mai precizează Ministerul Agriculturii.

Retailerii nu au agreat măsurile anti-risipă încă din faza de proiect

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) a criticat legea încă din faza de proiect.

Anul trecut, AMRCR a susținut că obligativitatea ”donării” şi ”direcţionarea” produselor alimentare aduc atingere prevederilor art. 44 din Constituţie, referitor la garantarea dreptului de proprietate.

Asociația retailerilor a mai atras atenţia şi asupra lipsei de claritate a amendamentelor admise - ”folosirea de termeni precum ‚entităţi’ sau ‚în apropierea datei de expirare’ sau constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai autorităţilor cu atribuţii de control în domeniul agroalimentar”.