Europarlamentarul francez Éric Andrieu a vorbit, într-un interviul pentru EurActiv Franța, despre raportul său privind modul în care PAC poate îmbunătăți crearea de locuri de muncă în zonele rurale și care urmează să fie votat de către deputații europeni la Strasbourg, joi, 27 octombrie.

Textul solicită o menținerea unei finanțări adecvate, dar distribuită mai eficient, pentru a sprijini ocuparea forței de muncă din mediul rural.

Éric Andrieu este un eurodeputat socialist francez și membru în Comisia de Agricultură a Parlamentului European. Éric Andrieu consideră că subvențiile viitoare ar trebui să fie rezervate pentru fermele mici, care creează mai multe locuri de muncă și sunt mai puțin poluante.

De ce ați examinat legătura dintre politica agricolă comună (PAC) și ocuparea forței de muncă?

UE alocă 40% din bugetul său pentru agricultură. Ei spun că Comisia Juncker dorește să promoveze ocuparea forței de muncă, că aceasta este prioritatea lor. Dar nimeni nu a s-a îngrijorat vreodată cu privire la legătura dintre PAC și locurile de muncă. Totuși, această relație a fost destul de dezastruoasă. Prin încurajarea intensificării producției pentru export, ne-am concentrat pe agricultură în loc să ne gândim la planificarea terenurilor.

Asta înseamnă că PAC distruge locurile de muncă?

În 1962, 20% dintre europeni au lucrat în agricultură. Acum, cifra este mai mică de 4%. Deci da, am împins o politică publică care a distrus locurile de muncă agricole. A fost acesta un obiectiv? Desigur că nu.

Ne-am concentrat asupra competitivității exporturilor noastre, încurajând diferite specialități din fiecare țară, cerealele în Franța, carnea de porc în Germania, etc. Dar astăzi trebuie să ne întrebăm ce fel de agricultură ne dorim pentru mâine, pentru a alege un obiectiv, pentru a face un plan. Deocamdată, nu există niciun plan, deoarece nimeni nu se poate pune de acord asupra cărui obiectiv țintim.

Va crește ritmul de distrugere a locurilor de muncă în agricultură?

Totul depinde de politicile viitoare. Dar, dacă vom continua așa, având în vedere că doar 6% dintre agricultorii din Europa au sub 35 de ani, în curând nu va mai fi niciunul. Este atât de simplu.

Ce face Uniunea Europeană pentru tinerii fermieri?

Fiecare țară este liberă să-și aleagă propria politică pentru a încuraja tinerii. Ele pot aloca o parte din fondurile PAC pentru a ajuta tinerii să înceapă în agricultură, pentru cumpărarea de terenuri și pentru formare, de exemplu. A devenit imposibil de a intra în profesie fără ajutor.

Dar nu toate țările fac acest lucru. Tinerii se opresc adesea din agricultură în termen de trei ani de la început, deoarece din punct de vedere financiar, ei, pur și simplu, nu se pot descurca.

Sunteți foarte critic cu privire la actuala PAC, care nu lasă pe nimeni satisfăcut. Nici fermierii, nici consumatorii. Nu este un tabu la Bruxelles să pui la îndoială acest pilon al construcției europene?

Este, însă dezbaterea trebuie să aibă loc. Și noi, politicienii, trebuie să răspundem la întrebarea "Ce viitor ne dorim pentru agricultura europeană?". Am observat că cei mai vechi membri ai Parlamentului European nu doresc să schimbe nimic. Cei mai recenți sosiți, pe de altă parte, văd că sistemul nu funcționează și abia așteptă ca acesta să se schimbe.

Care este punctul de vedere al sindicatelor fermierilor?

Când le-am întrebat care sunt obiectivele lor, au spus că este mai bine să se evite acest subiect cu totul, pentru că nimeni nu poate fi de acord. Acest lucru nu este acceptabil. Noi le dăm pachete de buget monstruoase, iar la schimb ar putea cel puțin să știe ce vor să facă cu ele.

Ce obiective ar trebui să ne stabilim pentru a încuraja crearea de locuri de muncă în agricultură?

Cred că trebuie să ne gândim în primul rând la teren. Și la stoparea creării concurenței între statele europene. Să punem un accent mai mare pe plan local, cu lanțuri scurte de aprovizionare și producție durabilă, precum și o legătură mai puternică între subvențiile publice și crearea de locuri de muncă, ar îndeplini mai multe cerințe importante, cum ar fi amenajarea teritoriului, calitatea produselor, plata fermierilor, mediul înconjurător.

Mecanizarea a contribuit la pierderea de locuri de muncă. Ar trebui să fim precauți în ceea ce privește modernizare agriculturii europene?

Nu, desigur că nu. Dar trebuie să instruim oamenii și să dezvoltăm rețele locale pentru a crea locuri de muncă în prelucrarea și vânzarea de produse, de exemplu. Digitizarea poate ajuta fermierii să urce în lanțul valoric prin punerea lor în contact cu consumatorii. Acest lucru ar trebui să fie încurajat.

Ce agricultori ar trebui să fie ajutați prioritar?

Cred că ar trebui să ne concentrăm pe o parte a sectorului agricol, pe întreprinderile mici și mijlocii. Ele sunt cele mai rezistente, cele mai eficiente pentru mediu și creatoare de locuri de muncă. Deci, acest lucru ar însemna îndepărtarea a mai mult de 3% din întreprinderile agricole din cadrul PAC. Ele dețin 50% din terenul agricol al UE, dar nu creează locuri de muncă și generează multă poluare.

79% din ferme sunt IMM-uri, astfel încât prin orientarea lor, vom ajunge la cel mai mare număr posibil de agricultori. Cele mai mici sunt în prezent îngrijite de către autoritățile locale sau de servicii sociale.

Este foarte frecvent în regiunea Ariège (în Pirinei) sau în România ca agricultorii să aibă doar pentru subzistență trei vaci și câteva găini.

Interviul complet poate fi citit pe EurActiv.com.