PAC post-2020: Comisia Europeană taie bugetul pentru agricultură cu peste 10%
Comisia Europeană promite, în schimb, o simplificare a Politicii Agricole Comune (PAC) și mai multă flexibilitate în acordarea fondurilor în perioada de programare 2021-2027.
Comisia Europeană propune că bugetul alocat PAC pentru viitorul cadru financiar multianual (CFM) să fie de 365 miliarde de euro (în prețuri curente), ori 28,5% din bugetul total al UE pentru perioada 2021-2027.
În actualul CFM (2014-2020), agricultura și dezvoltarea rurală beneficiază de o alocare de peste 408 miliarde de euro, peste 37% din buget.
Astfel, dacă Parlamentul European și statele membre vor agrea propunerea Comisiei, bugetul alocat PAC va fi mai mic cu peste 10% în viitorul CFM față de cel curent.
Din cele 365 miliarde de euro, 265,2 miliarde vor fi utilizate pentru plățile directe către fermieri, 20 de miliarde sunt alocate pentru măsuri de piață, iar 78,8 miliarde de euro sunt destinate dezvoltării rurale. În plus, spune Comisia, din fondurile alocate programului de cercetare Horizon, 10 miliarde de euro vor fi destinate inovării în domeniul alimentelor, agriculturii, dezvoltării rurale și bio-economiei.
Executivul UE pune mai mult accent pe protecția mediului și vrea să acorde statelor membre mai multă flexibilitate în distribuirea fondurilor.
Astfel, comisarul european Phil Hogan a spus că 40% din PAC va contribui la acțiuni climatice, o dublare față de actualul CFM. Comisarul a explicat că plățile către fermieri vor fi condiționate de cerințe mai stricte privind mediul.
„PAC rămâne o politică pregătită să facă față viitorului, care continuă să sprijine fermierii și comunitățile rurale, este lider al dezvoltării durabile a agriculturii UE și reflectă ambiția UE legată de grija pentru mediu și acțiunile climatice”, susține Comisia într-un comunicat emis vineri.
Astfel, propunerile prezentate de Comisie acordă statelor membre mai multă flexibilitate și responsabilitate în alegerea modului și a domeniilor în care să investească fondurile care le revin, pentru a avea un sector agricol inteligent, rezilient, sustenabil și competitiv, asigurând, totodată, un sprijin echitabil și mai bine direcționat pentru venitul fermierilor.
„Politica agricolă comună este una dintre politicile noastre de bază și influențează viața tuturor europenilor... Prin noul model de performanță conferim un grad mai ridicat de subsidiaritate statelor membre, în scopul de a spori eficacitatea politicii și a-i monitoriza mai bine rezultatele”, Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate.
La rândul său, Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, a spus că propunerile reprezintă „concretizarea angajamentelor Comisiei de a moderniza și a simplifica politica agricolă comună, de a aplica principiul unei adevărate subsidiarități în privința statelor membre, de a garanta un sector agricol mai rezilient în Europa si de a intensifica ambiția legată de mediu și climă a politicii”.
Comisarul Hogan a mai spus că plățile către fermieri vor fi reduse începând de la 60.000 de euro și plafonate la 100.000 de euro per fermă. Totuși, plafonul a fost majorat față de propunerea făcută de Comisie în urmă cu o lună, când limita maximă era stabilită la 60.000 de euro.
Plafonarea este însă contestată, inclusiv de România, și este de așteptat să urmeze negocieri grele asupra bugetului pentru agricultură, mai ales că multe state au contestat reducerea fondurilor alocate PAC.
Mai mult, reducerea anunțată vineri de Comisie este chiar mai mare decât cea prezentată inițial, în data de 2 mai, când comisarul Gunther Oettinger vorbea de o scădere cu 5%.
Cum vrea Comisia să modifice PAC
Principalele elemente ale propunerilor Comisiei pentru modernizarea și simplificarea PAC sunt următoarele:
1. Un nou mod de lucru: statele membre vor dispune de mai multă flexibilitate în ceea ce privește modul de a utiliza alocările lor din finanțare, ceea ce le permite să conceapă programe adaptate care să răspundă în mod cât mai eficace preocupărilor fermierilor și ale comunităților rurale mai extinse.
Statele membre vor avea și posibilitatea de a transfera până la 15% din alocările lor din PAC între plățile directe și dezvoltarea rurală și invers, cu scopul de a se asigura că prioritățile și măsurile lor pot fi finanțate. Condițiile de concurență echitabile între statele membre vor fi asigurate prin următoarele acțiuni:
- planuri strategice care vizează întreaga perioadă, stabilind modul în care fiecare stat membru intenționează să realizeze cele nouă obiective economice, de mediu și sociale de la nivelul UE, recurgând atât la plățile directe, cât și la dezvoltarea rurală. Comisia va aproba fiecare plan pentru a garanta coerența și protecția pieții unice;
- Comisia va urmări îndeaproape performanțele fiecărei țări și progresele înregistrate în direcția atingerii țintelor convenite.
2. Mai multă echitate prin direcționarea mai bună a sprijinului: plățile directe vor constitui în continuare o parte esențială a politicii, asigurând stabilitate și previzibilitate pentru fermieri. Se va acorda prioritate sprijinirii fermelor mici și medii, acestea reprezentând majoritatea sectorului agricol al UE, și ajutorului acordat tinerilor fermieri.
Comisia rămâne fidelă angajamentului de a obține o distribuire mai echitabilă a plăților directe între statele membre prin convergența externă.
În plus:
- Plățile directe către fermieri vor fi reduse începând de la 60.000 de euro și plafonate pentru plăți peste 100.000 de euro pe fermă. Se vor lua în considerare în totalitate și costurile cu forța de muncă. Această măsură este concepută pentru a asigura o distribuire mai echitabilă a plăților.
- Fermele mici și medii vor primi un sprijin mai mare pe hectar.
- Țările vor trebui să rezerve cel puțin 2% din alocarea lor destinată plăților directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Acest sprijin va fi completat prin sprijin financiar pentru dezvoltarea rurală și diferite măsuri de facilitare a accesului la terenuri și la transferul acestora.
3. Ambiții mai mari legate de acțiunile vizând mediul și de acțiunile climatice: schimbările climatice, resursele naturale, biodiversitatea, habitatele și peisajele sunt toate cuprinse în obiectivele propuse astăzi la nivelul întregii UE. Sprijinul pe venit pentru fermieri este deja condiționat de aplicarea unor practici favorabile mediului și climei, iar noua PAC le va impune fermierilor să atingă un nivel mai ridicat de ambiție atât prin măsuri obligatorii, cât și prin măsuri bazate pe stimulente:
- Plățile directe vor fi condiționate de cerințe mai stricte privind mediul și clima.
- Fiecare stat membru va trebui să pună la dispoziție scheme ecologice prin care să îi sprijine pe fermieri să facă mai mult decât impun cerințele obligatorii și care să fie finanțate cu o parte din alocările lor naționale destinate plăților directe.
- O proporție de cel puțin 30% din fiecare alocare națională pentru dezvoltarea rurală va fi dedicată măsurilor legate de mediu și climă.
- Se preconizează că 40 % din bugetul general al PAC va contribui la acțiuni climatice.
- Pe lângă posibilitatea de a transfera 15% între piloni, statele membre vor dispune și de posibilitatea de a transfera încă 15% de la pilonul 1 la pilonul 2 pentru cheltuieli cu măsurile legate de climă și mediu (fără cofinanțare națională).
4. O mai bună utilizare a cunoștințelor și inovării: PAC modernizată va profita de avantajele oferite de toate tehnologiile de ultimă oră și de cele mai recente inovații, ajutându-i astfel atât pe fermieri în munca lor, cât și administrațiile publice, în special prin:
- rezervarea unui buget de 10 miliarde de euro din programul de cercetare al UE Orizont Europa pentru proiecte de cercetare și inovare în sectoarele alimentar, agricol, al dezvoltării rurale și al bioeconomiei;
- încurajarea statelor membre să utilizeze volume mari de date și tehnologii noi pentru controale și monitorizare (de exemplu, verificarea dimensiunilor fermelor pentru cererile de plăți directe cu ajutorul datelor satelitare), diminuându-se astfel semnificativ necesitatea de a aplica controale la fața locului;
- intensificarea digitalizării vieții rurale, de exemplu prin extinderea accesului la banda largă în regiunile rurale, ameliorându-se în acest fel calitatea vieții în zonele respective și contribuindu-se și mai mult la competitivitatea producției agricole europene.
Comentarii