România exportă produse agricole cu valoare adăugată mică, dar importă alimente scumpe, arată statisticile Ministerului Agriculturii.

În 2015, România a exportat peste 15 milioane de tone de produse agroalimentare, în valoare de 5,73 miliarde de euro. Față de anul precedent, exportul a fost în creștere cu 4,6% din punct de vedere cantitativ și cu 6% ca valoare. 

Cu toate acestea, comerțul internațional cu produse agroalimentare a intrat din nou pe deficit, după doi ani în care a raportat excedent, deoarece și importurile au fost mai ridicate în 2015 față de anul precedent. 

Potrivit datelor furnizate Agerpres de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, importurile de alimente au fost de 8,5 milioane de tone (respectiv 5,82 miliarde euro), depășind semnificativ cantitatea de 6 milioane de tone importată în 2014, în valoare de 4,89 miliarde de euro. 

Astfel, deși cantitatea de mărfuri exportate este de aproape două ori mai mare decât cea adusă în țară, deficitul României cu produse agroalimentare a depășit 89 milioane de euro anul trecut. 

Produsul care a adus cele mai mari încasări din comerțul intra și extracomunitar a fost porumbul cu aproape 960 de milioane de euro pentru o cantitate de 5,1 milioane de tone, fiind urmat de produsele din tutun (51.659 tone) cu 917,49 milioane de euro. 

Pe de altă parte, România a rămas în continuare „campioană” la importul de carnea proaspătă de porc, în condițiile în care anul trecut au fost aduse din spațiul comunitar și de pe piețele terțe o cantitate de 188.689 tone, în valoare de 295,7 milioane de euro, notează Agerpres. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, chiar dacă anul trecut, România a exportat cantități importante de porumb a și importat cantități semnificative, respectiv 1,62 milioane de tone pentru care a cheltuit aproape 294 de milioane de euro. Tutunurile brute sau neprelucrate au ocupat poziția a treia la importuri cu 220 de milioane de euro pentru o cantitate de 39.488 tone. 

În 2015, Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerțul agroalimentar al României, în condițiile în care livrările de produse agroalimentare către această destinație au avut o pondere valorică de 65%, în timp ce achizițiile din statele membre UE au deținut o pondere de 81%.