Plățile pentru fermierii români nu scad, dar autoritățile de la București sunt nemulțumite de propunerea Comisiei Europene privind viitoarea Politică Agricolă Comună.

România va primi peste 20 de miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală în cadrul financiar multianual 2021-2027. România nu va pierde pe partea de plăți directe pentru fermieri din bugetul alocat prin Politica Agricolă Comună după 2020, dar fondurile pentru dezvoltare rurală vor fi mai mici, a declarat vineri Mihail Dumitru, director general adjunct Directoratul General Agricultură și Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene (DG AGRI).

Noul cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 este caracterizat de un context financiar foarte dificil, legat în primul rând de deficitul de 12 miliarde de euro lăsat în bugetul UE de plecarea unui mare contributor, Marea Britanie, și în același timp de noi priorități foarte importante pentru viitorul Uniunii Europene - problema migrației, a securității și a apărării, a spus Dumitru în cadrul unei dezbateri în cadrul forumului Eurosfat 2018.

„Toată lumea se aștepta la o reducere a bugetului Politicii Agricole Comune, dar până la urmă rezultatul propus de Comisie este o propunere de compromis, în care acest deficit bugetar să fie acoperit în egală măsură prin reduceri, dar și prin propuneri de venituri suplimentare la bugetul comunitar”, a spus Dumitru.

Comisia a propus creșterea contribuțiilor naționale la 1,14% din Produsul Național Brut, dar statele membre ar putea alege să contribuie mai mult, iar atunci bugetul UE și cel alocat agriculturii ar putea să crească.

Dar bugetul alocat Politicii Agricole Comune este sensibil mai mic decât cel din exercițiul financiar curent (2014-2020), iar ponderea banilor pentru agricultură în totalul bugetului UE scade la circa 28,5%, față de 37% în actualu CFM.

„Ne dorim, alături de alte state membre, o finanțare suficientă pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoarelor provocări”, a spus Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în cadrul aceleiași dezbateri.

Ministerul Agriculturii este nemulțumit de plafonarea plăților directe pentru fermieri și de reducerea fondurilor pentru dezvoltare rurală. Comisia Europeană a propus ca plățile către fermieri să fie reduse începând de la 60.000 de euro și plafonate la 100.000 de euro per fermă. „Nu susținem ideea unei plafonări obligatorii, mai degrabă opțiunea plăților regresive”, a spus Potor, care a precizat că ministerul lucrează acum mai multe scenarii pentru a vedea exact despre ce valori este vorba.

„Scăderile drastice, de până la 15% pe partea de dezvoltare rurală, vor avea un efect dramatic în privința disparității între regiunile europene”, a mai spus reprezentantul Ministerului Agriculturii.

Parte din aceste scăderi pot fi suportate din bugetele naționale, prin acordarea unei rate mai mari de cofinanțare, dar această soluție nu e pe placul autorităților române. „Vrem o rată de cofinanțare similară cu cea din exercițiul actual”, a precizat Potor.

Două dintre statele europene care se opun creșterii contribuției naționale la bugetul UE - Austria și Olanda - apreciază parte dintre propunerile Comisiei.

„Fermele de familie, nu întreprinderile agricole, trebuie să fie susținute în viitoarea PAC”, consideră Andrä Rupprechter, Consilier al Cancelarului austriac Sebastian Kurz, într-un mesaj citit la dezbaterea Eurosfat de Ambasadoarea Austriei la București, Isabel Rauscher.

Olanda crede că e bine că statele membre primesc mai multe responsabilități, având astfel posibilitatea de a face alegeri, spre deosebire de politica „o măsură pentru toată lumea” (one size fits all), a declarat Emar Gemmeke, consilier pe agricultură, hrană și natură în cadrul Ambasadei Olandei în România.

„Suntem perfect de acord că bugetul trebuie să scadă. De asemenea, credem că putem economisi și mai mulți bani dacă facem politica agricolă mai simplă, astfel că ar trebui să căutăm o structură diferită a PAC”, a spus Gemmeke în cadrul dezbaterii pe teme de agricultură din cadrul forumului Eurosfat. Oficialul olandez a remarcat însă că propunerea Comisiei nu este un pas semnificativ în această direcție.

Totuși, România apreciază că o bună parte din politica tradițională se păstrează. „Am remarcat cu satisfacție că și Comisia susține convergența reală a plăților directe pentru fermieri”, a remarcat Alexandru Potor. Fermierii din România primesc sume mai mici decât agricultorii din state occidentale, iar Comisia și-a propus să mai reducă din aceste decalaje. „Încă un motiv de satisfacție este continuarea mecanismului de plată pe suprafață”, a continuat Potor, care a insistat că UE trebuie, totuși, să stimuleze mai mult implicarea tinerilor în agricultură.