România nu a solicitat Comisiei Europene interzicerea cultivării organismelor modificate genetic pe teritoriul său, în timp ce 19 state membre au anunțat autoritățile de la Bruxelles că doresc acest lucru.

Termenul limită până la care statele membre puteau opta pentru interzicerea cultivării organismelor modificate genetic pe teritoriul lor a expirat pe 3 octombrie.

Cultivarea organismelor modificate genetic este permisă în UE, dar statele membre pot opta pentru interzicerea deplină sau pentru restricționarea cultivării acestora pe teritoriul lor.

Comisia Europeană a anunțat că, până la 3 octombrie, 19 state membre au anunțat că doresc interzicerea cultivării OMG.

Cele 19 state membre sunt: Austria, Belgia (în Valonia), Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Slovenia și Marea Britanie (în Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord).

La solicitarea Euractiv.ro, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a precizat că "nu a solicitat Comisiei Europene modificarea domeniului geografic de aplicare a autorizației porumbului MON 810, în baza prevederilor art. 26c (1) din Directiva (UE) 2015/412 a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2001/18/CE în ceea ce privește posibilitatea statelor membre de a restricționa sau de a interzice cultivarea organismelor modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor”.

Constantin: Cultivăm un singur soi de porumb modificat genetic, pe suprafețe foarte mici

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a explicat, pentru Radio România Actualități, că în România se cultivă un singur soi de porumb modificat genetic, pe suprafețe foarte mici.

”Sigur că, în momentul în care vom avea soia, de exemplu, modificată genetic, aprobată de către organismul internațional și european, atunci vom avea o dezbatere publică. Eu știu deja răspunsul fermierilor. Toți fermierii, toți cercetătorii își doresc această cultură”, a declarat Constantin.

”Sigur că există o dezbatere pe care trebuie să o facem la nivelul societății, pentru că sunt foarte multe ONG-uri care militează împotriva culturilor de organisme modificate genetic. Trebuie să facem o discuție amplă și decizia să o luăm după ce vom avea și societatea pregătită”, a afirmat Daniel Constantin.

Referitor la importurile de OMG, ministrul Agriculturii a precizat că sunt aduse în țară, din America, cantități semnificative de furaje obținute din soia modificată genetic.

Motivele pentru interzicerea cultivării OMG-urilor

Legislația europeană privind OMG a fost modificată după ce unele state au cerut mai multă libertate și flexibilitate în a restricționa și interzice cultivarea OMG-urilor pe teritoriile lor.

Comisia Europeană a propus modificări, iar propunerea legislativă a fost pusă pe agenda Parlamentului European în 2010. A fost însă votată abia pe 13 ianuarie 2015, din cauza dezacordului dintre statele membre care favorizează OMG și cele care se opun.

Noile reguli permit statelor membre să interzică OMG din motive de protecție a mediului, altele decât cele enumerate în evaluarea științifică de risc realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA).

Astfel, statele membre pot interzice recoltele de OMG ținând cont de cerințele privind planificarea urbană sau națională, impactul socio-economic, evitarea prezenței involuntare a organismelor modificate genetic în alte produse și obiective ale politicii agricole.

Înainte ca un stat membru să adopte astfel de măsuri, legislația cere o procedură care să le permită companiilor producătoare de OMG să-și dea acordul pentru interdicții asupra autorizațiilor lor de punere pe piață. Dacă o companie nu este de acord, statul membru poate impune restricția unilateral.

În prezent, porumbul MON810 de la Monsanto este singurul organism modificat genetic cultivat în UE. Cartoful modificat genetic Amflora a fost interzis de către Tribunalul UE în 2013, după ce inițial fusese aprobat de Comisia Europeană.