Acordarea la timp a subvențiilor este principalul obiectiv al ministrului agriculturii, care vrea și să extindă programul antigrindină și investițiile în instalațiile de irigații.

Valoarea subvențiilor ce vor fi date în acest an agricultorilor depășește 2,7 miliarde de euro, „dacă adunăm toate sumele pe care trebuie să le dăm, atât din FEGA care îşi are izvorul în bugetul UE, de asemenea şi prin FEADR, şi din bugetul naţional, înţelegând aici fie procentul de contribuţie statală, fie bugetele acestea de ajutor naţional tranzitoriu”, a spus Petre Daea, ministrul agriculturii, într-un interviu acordat Agerpres

„Acordarea la timp a subvenţiilor şi aducerea în ţară a banilor cuveniţi fermierilor” este obiectivul numărul unu al programului de guvernare, a ținut să puncteze ministrul.

România a primit deja peste un miliard de euro de la Comisia Europeană, potrivit declarațiilor făcute de premierul Viorica Dăncilă, reprezentând rambursarea plăţilor aferente din Fondul european de garantare agricolă făcute anterior de Ministerul Agriculturii.

Ministrul Petre Daea a spus că un al doilea obiectiv, „foarte puternic, foarte important şi extrem de complex şi necesar pentru ţară” este extinderea sistemului de irigaţii şi a celui de prevenire a căderii grindinei. Potrivit oficialului, România ar trebui să poată iriga 2 milioane hectare, iar sistemele antigrindină să acopere întreaga țară până la sfârșitul lui 2020.

„Anul trecut, prin construirea unei reţele de 60 de unităţi de puncte de lansare antigrindină am reuşit să acoperim o suprafaţă importantă a ţării de 530.000 de hectare, în polul de grindină, în zona Moldovei, pornind în Vrancea şi coborând pe Valea Prahovei, ştiind că acolo sunt plantaţiile viticole care au fost afectate mai tot timpul (...) Anul acesta vom merge la 65 de puncte de lansare, sunt stabilite punctele respective, şi în viitor, din anul 2019, începem să mobilăm cu alte metode această acţiune de prevenire a căderii grindinei”, a mai spus Petre Daea.
 

„Ne gândim la două escadrile de avioane care să intre în aceste zone unde ştiinţa descoperă că este un pericol şi să facem faţă, urmând ca până în 2020 să acoperim întreaga ţară. Această acţiune nu va neutraliza ci va acoperi şi culturile din ţară. Este greu să stăpâneşti natura. Nimeni nu are cheia naturii pentru că, dacă am avea-o, am putea fi mai mult decât ce suntem astăzi”.

În 2017, s-a reușit triplarea suprafeței de teren agricol irigat (de la 200.000 de hectare la 600.000 de hectare) prin acordarea gratuită a apei. Dar chiar și așa, ministerul nu și-a atins obiectivul de un milion de hectare stabilit pentru anul trecut, pentru că fermierii nu au echipamentele necesare.

Pentru ca suprafaţa irigată să crească, autoritățile au introdus o nouă condiţie în cadrul submăsurii 4.3, privind irigaţiile, astfel încât minim 30% din valoarea proiectelor să poată fi alocată pentru achiziţia de instalaţii de irigat. Anul trecut, au fost programate investiții în sistemul de irigații de un miliard de lei din bugetul național, iar în PNDR 2014-2020 sunt prevăzute 431 de milioane de euro, sume considerate însă mult prea mici de unii specialiști în agricultură. „Îți trebuie 50 de miliarde de euro ca să refaci sistemul național de irigații și noi tot umplem televizoarele cu un miliard pe șapte ani”, spunea, toamna trecută, Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).