Reprezentanți ai AM PNDR, UniCredit Bank, APIA și AFIR au participat marți, la Timișoara, la o discuție deschisă despre probleme și soluții pentru finanțarea agriculturii și mediului rural. Principalele idei și concluzii în live textul EurActiv.ro.

Evenimentul a acoperit două teme majore:

  • Finanțarea investițiilor în agricultură, cu precădere investițiile în tehnologie și infrastructură: linii de finanțare deschise, creditare și leasing, stadiul plății subvențiilor;
  • Transpunerea în măsurile din PNDR a propunerilor din pachetul guvernamental „Clasa de Mijloc la Sate”: acest pachet de politici este consecința logică și fructificarea la nivel național a reformei PAC demarată, negociată și lansată de fostul comisar european Dacian Cioloș.

La conferință au participat:

  • Cristian GEORGESCU – manager public în cadrul serviciului măsuri agricole, AM PNDR
  • Gelu ROȘU – consilier in cadrul serviciului LEADER, AM PNDR 
  • Valentin BOLDEIU, director de programe, UniCredit Bank
  • Veronica TONCEA, președinte Fondul de Garantare a Creditului Rural
  • Iulian BUCĂTARU, director general adjunct, Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, 5 Vest, Timișoara                               
  • Nicolae MICLUȚA, director executiv Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Timișoara

Agenda și conceptul evenimentului pot fi consultate aici.

LIVE TEXT:

Cristian GEORGESCU – manager public în cadrul serviciului măsuri agricole, AM PNDR:

  •   avem patru obiective: dezvoltarea micilor fermieri și creșterea rolului micului întreprinzători în mediul rural, schimbarea generațiilor în agricultură, stimularea asocierii pentru a permite fermierilor să activeze mai activ și contribuția la dezvoltarea clasei de mijloc.
  • sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici: un fermier poate primi 50.000 de euro în două tranșe:75% și 25%. Planul de afaceri este o cheltuială eligibilă, trebuie demarat 9 luni de la data deciziei de finanțare.
  •  simplificarea procedurilor: în ceea ce privește măsura 6.03, perioada de monitorizare s-a redus la 3 ani.
  • ne propunem reducerea plafonului minim de eligibilitate, care ar crea 300.000 de posibili beneficiari.
  • pentru măsurile de investiții agricole 4.1, 4.1a, 4.2 și 42.a: a fost introdusă posibilitatea elaborării unui studiu agricol de către OSPA pentru o determinare mai localizată. Totodată, a fost eliminată obligativitatea ca solicitantul să aducă documente de la Registrul rural.
  • În privința schimbării generațiilor în agricultură: a fost extins sprijinul către mai multe categorii de cooperative agricole.
  •  Stimularea asocierii: 
  •  În curând va fi lansată măsura 9.1 pentru a sprijini grupurile de producători agricoli. Ei vor beneficia de un sprijin de maximum 100.000 de euro. Vor fi sprijiniți producătorii agricoli care se încadrează în grupa IMM-uri.
  • ponderea sprijinului nerambursabil este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Gelu ROȘU, consilier în cadrul serviciului LEADER, AM PNDR:

  •  investiții în domeniile non-agricole din domeniul rural: avem două submăsuri dedidate microîntreprinderilor din zonele rurale. 
  • paleta de activități ce pot fi implementate este foarte largă, credem că răspunde nevoilor fiecărei zone în parte: în primul rând e vorba de activități de producție, care produc locuri de muncă.
  • sunt sprijinite foarte bine activitățile meșteșugărești specifice tututor zonelor rurale: olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lemnului pielii.
  •  și activitățile turistice sunt avute în vedere, investițiile în agroturism au un loc aparte.
  • sunt punctate în special serviciile medicale, sanitar-veterinare, reparații.
  • cea de-a doua măsură 6.2 ”Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” are ca scop diversificarea economiei rurale prin creșterea numărului de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol.
  • cuantumul sprijinului este de 50.000 de euro/proiect, cu posibilitatea majorării sprijinului până la 70.000 euro/proiect.
  • va fi acordat sub formă forfetară pe baza unui plan de afaceri. Prima tranșă este de 70% din total la semnarea Deciziei de Finanțare, iar a doua de 30%, după implementarea Planului de Afaceri, cu anumite condiții. 
  • Submăsura 6.4 ”Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”: scopul este de a stimula mediul de afaceri din mediul rural.
  • sprijinul va fi acordat sub forma rambursării cheltuielilor efectuate și plătite efectiv.
  • plafonul public este de maximum 200.000 de euro.
  •  în primul apel de selecție au fost depuse 502 cereri de finanțare, din care au fost selectate 207.
  • avertizez că mulți nu au citit cu atenție codurile CAEN și multe cereri au fost respinse din acest motiv.
  • despre programul LEADER: e un mic program de dezvoltare rurală, cu o alocare totală de circa 636 milioane de euro.
  • destinat grupurilor de acțiune locală, parteneriatelor public-privat.
  • am constatat că investițiile au un impact mult mai mare când sunt făcute la acest nivel, decât cele la nivel naționale.
  •  acordăm un bonus special strategiilor care au un nivel de calitate sporit. 
  • se adresează proiectelor mici, care trebuie să respecte un plafon de maximum 200.000 de euro cofinanțare publică.
  • am primit până acum 239 de strategii de dezvoltare rurală (SDL), dar, din punctul nostru de vedere, nu știu ce valoare adăugată vor aduce în teritoriu, pentru că este vorba de sume de implementare foarte mici.
  •  o noutate sunt proiectele broadband, avem un număr semnificativ de grupuri de acțiune rurală care vor investi în extinderea rețelelor IT. De asemenea, multe proiecte sunt destinate grupurilor defavorizate.
  • sperăm să se diminueze migrația tinerilor. 

Valentin BOLDEIU, director de programe, UniCredit Bank:

  •  fondurile europene reprezintă în opinia noastră principalul factor care poate aduce creștere economică în România.
  • din păcate am observat o similitudine între cele două exerciții financiare multianuale: în perioada 2007-2013, după 3 ani aveam o rată de absorbție de 0.9%, în timp ce în 2014-2016 avem până acum rată de absorbție zero.
  • Practic repetăm aceeași ”performanță” în absorbția fondurilor europene, ceea ce nu e bine pentru că e vorba 41,5 mld. de euro în această perioadă. Ceea ce înseamnă 6 mld. de euro, în comparație cu 2,5 mld de euro investiții străine directe în România și 4 mld. de euro remiteri de numerar ale românilor care muncesc în străinătate, adică principalele intrări de capital străin ce pot crea plus valoare.
  • POR - va fi, sperăm noi, motorul susținerii investițiilor în IMM, dar din păcate este foarte întârziat.
  • subvențiile din agricultură: vom avea în medie 1,5 mld de euro anual. Și aici avem întârzieri din cauza unor modificări, sperăm că până la 30 iunie 2016 statul va reuși să plătească toate subvențiile.
  • În ultima perioadă am avut destule probleme cu ceea ce se cheamă crearea de condiții artificiale. Din păcate, ne-am trezit cu proiecte declarate neeligibile și beneficiarii au trebuit să ramburseze grantul primit uneori și la 3 ani după finalizarea implementării. Și asta pentru anumite lucruri care s-au întâmplat chiar înainte de depunerea cererii de finanțare. Lucru care, din punctul nostru de vedere, ar trebui totuși rezolvat altfel decât prin înapoierea grantului. 

Cum privește banca un proiect în comparație cu autoritățile:

  •  Banca se uită la cu totul alte elemente ale proiectului decât autoritățile. 
  • Pentru aprobarea proiectului, autoritățile aplică un șablon de eligibilitate asupra beneficiarului, asupra proiectului în sine și asupra cheltuielilor, astfel încât prin semnarea contractului de finanțare se declară ca fiind elibigile anumite activități și prin bugetul proiectului se declară eligibile anumite cheltuieli.
  • Pentru a putea fi finanțat de o bancă, toată valoarea proiectului trebuie acoperită cu surse de finanțare. 
  • Monitorizăm foarte strict utilizarea creditului și ne asigurăm că acele cheltuieli declarate vor fi elibigil, vor fi rambursate de autorități și banii se vor întoarce. 
  • Totodată, trebuie să ne asigurăm că un proiect produce suficientă valoare adăugată astfel încât să avem sursă de rambursare pentru creditul de investiții, întrucât trebuie să ținem clientul în viață trei ani, cinci ani, șapte ani, până la maturitatea creditului de investiții și nu numai, noi ne ducem mult dincolo de perioada de monitorizare a PNDR.
  • un proiect implementat cu succes asigură creștere economică.
Veronica TONCEA, președinte Fondul de Garantare a Creditului Rural:
  •   garantăm toate tipurile de credit pe care băncile comerciale le pun la dispoziția beneficiarilor PNDR.
  • din 2013, acordăm garanții pentru achiziționarea de terenuri agricole.
  • procedura pentru beneficiarii privați e simplă: beneficiarii trebuie să aibă o legătură directă cu banca, aceasta se poate baza pe garanția noastră pentru care noi nu solicităm bunuri drept garanții.
  • am diminuat comisioane de garantare acolo unde e permis, înțelegând problemele cu care se confruntă fermierii.
  • din cauza întârzierilor mari de la APIA, fermierii au avut în ultimul timp nevoie de finanțare.
  • am garantat credite de peste un miliard de euro în toată perioada în care România a beneficiat de fonduri europene.

 Iulian BUCĂTARU, director general adjunct, Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, 5 Vest, Timișoara:

  •  lansăm cu această ocazie invitația către potențialii solicitanți să se intereseze ce înseamnă PNDR 2014-2020, ce se poate finanța în această perioadă.
  • sunt lansate în acest moment 250 de apeluri de proiecte.
  • despre condițiile artificiale: nu e invenția AFIR, e o realitate de care ne-am ciocnit în urma nenumăratelor audituri din partea Comisiei Europene.
  •  nu e o noțiune foarte concretă, auditorii Comisiei când vin și verifică proiectele au dat peste situații care cu greu pot fi explicate. E greu de stabilit cine e vinovatul. Probabil și Agenției i se pot reproșa anumite lucruri, dar există și abordări problematice din partea unor beneficiari.
  •  am avut situații în care ”mămăițe cu batic” erau întrebate de auditorii europene în legătură cu proiectele implementate, ne-au pus într-o situație complicată.
  • avem acum un ghid care lămurește cumva lucrurile, dacă mai multe proiecte au același consultant nu înseamnă că este o problemă, nu e vorba de o condiție artificială, aceste condiții apar într-un anumit context.
  • o bună parte din miliardul de euro neplătit a reprezentat corecții în urma neregulilor descoperite de auditorii europeni, dar și de Curtea de Conturi din România.
  • recomandarea mea este ca, dincolo de acest ghid, să veniți către noi și să aveți o discuție cu noi cu cărțile pe față, pentru a vă putea evalua din perspectiva acestui flagel. Noi nu suntem cei care validăm un proiect înainte de depunere, dar vă putem oferi clarificări.
  • avem și noi problemele noastre, nu toată lumea e la fel de implicată, dar așteptăm din partea beneficiarilor o minimă documentare, pentru a avea o discuție productivă.
  •   trebuie să fim optimiști, nu e simplă implementarea unui proiect, dar împreună putem clarifica anumite chestiuni. 
  • nu poate fi eliminat complet riscul condițiilor artificiale, acestea pot fi descoperite pe parcursul implementării unui proiecte.
  • vrem să avem o evidență a proiectelor cu risc, după am avut în trecut multe situații flagrante, când nu am avut ce explicații să dăm în fața CE.
  • când apar neclarități, băncile ar trebui să-i retrimită pe potențialii beneficiari către noi, pentru a obține clarificările necesare și pentru a elimina riscul unor posibile condiții artificiale.
  • fac apel să ne semnalați orice fel de nereguli, încercăm să-i eliminăm din sistem pe cei care comit ilegalități. există tentație pe care n-ai cum s-o scoți din capul unor funcționari, avem probleme cu șmecheriile inventate și cu întârziatul. 
  • terminați cu legenda potrivit căreia proiectele se iau dând șpagă. 

Nicolae MICLUȚA, director executiv Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Timișoara:

  •  plata pe suprafață: beneficiarii - fermierii care utilizează o suprafață mai mare de un hectar.
  • până acum APIA Timiș a autorizat la plată 16.700 de fermieri.
  • o fermă primește 160 de euro pe hectar.
  • perioada de depunere a cererilor s-a prelungit până pe 10 iunie.
  • în județul Timiș: în 2007, pentru plata pe suprafață erau 25.000 de solicitanți cu o suprafață totală de 380.000 de hectare. În 2015, suprafața a crescut la 530.000 de hectare dar s-a diminuat numărul beneficiarilor - circa 19.000.
  • de asemenea, a crescut numărul fermelor mari: de la 600 în 2007 la 1.300 anul trecut.
  • APIA Timiș are capacitatea de a achita plăți pentru 7.500 de fermieri pe zi, principalul lucru e să funcționeze aplicația, se fac eforturi deosebite pentru a fi funcțională. 
  • îi notificăm pe fermieri prin sms cînd sunt neclarități, întârzieri la depunerile de cereri.
Conferința s-a încheiat.