EUROmania: In ce ape se scalda integrarea in Valcea Dosar de candidat Extindere UE : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Extindere UE > Dosar de candidat > EUROmania: In ce ape se scalda integrarea in Valcea

EUROmania: In ce ape se scalda integrarea in Valcea

Publicat: 13 Aprilie 2005

Valcenii primesc la robinet apa din bazinele pastravariei aflate in plina albie a raului Lotru. Integrarea in UE inseamna adaptarea la standarde ecologice comunitare.

09:30

In cazul dat, inchiderea pastravariei. Desi Bruxellesul a lansat in ultimii ani mai multe avertismente privind tratamentul aplicat persoanelor cu dizabilitati, ospiciul din Dragoesti nu respecta nici o norma europeana.

Izgonirea din Lotru

La vreo 60 de kilometri de Valcea, chiar pe mijlocul albiei raului Lotru, se intinde cel mai mare complex salmonicol din tara. O pastravarie cu vreo opt platforme, cu lostrite, pe alocuri, zacand in rau, inchise in "tarcuri" din fier ruginit. La vremea integrarii, 2007, va fi fost deja inchis din motive de poluare. Pana atunci insa, va continua sa hraneasca iubitorii de peste din Bucuresti, Brasov sau aiurea, cu 100 de tone anual de pastrav din productia proprie.

PE USCAT. Pentru ca functioneaza ilegal, platforma cu pastravi trebuie trasa pe uscat si mutata in alta parte
Pastravaria a fost proiectata in 1984 de fostul Institut de Cercetari Navale Galati si pusa in functiune patru ani mai tarziu. Ce le-o fi luat atat? "Pentru ca e cea mai mare din tara", se rasteste directorul Cerbu. Gheorghe, pentru apropiati. E intors gata nervos de la o sedinta, unde nu prea i-a placut. Si, oricum, nu-i place sa i se spuna director, prefera "sef de santier". Pentru ca era aici cand s-a construit pastravaria. Ne aduna pe toti si ne alearga printre bazinele cu lostrite si pastravi deopotriva. Firma de stat - la doua trecute fix, amploaiatii dispar acasa. Ceasurile doua nu sunt departe. Asa ca acum se cam grabesc. "Nu pot sa va arat lostrita. Am scos ieri una si, cand am bagat-o inapoi, a crapat!"

INCHISOAREA DE PASTRAVI. Pe malul lacului, ne explica directorul, sunt 12 bazine, adica Sectia sol a pastravariei, cu lostrite si pastravi gata de reproducere, si alte 58 pentru cresterea puietului. Vizavi de ele - casa de incubatie, un soi de beci plin cu apa, in care au fost construite niste celule patratoase de beton, cu sistem de filtrare a apei. Unele gazduiesc puietul, cat un ac de gamalie, altele, icrele. "Aici se face incubatia, ca daia se si numeste asa. Cel mai al dracu de muls sunt masculii... Ii incurca pastravarii, ca nu-i nimeresc dupa dinti." Ne lamureste directorul, rapid, cum e cu incubatia, prinde ultimul angajat si, dupa ce se razgandeste de vreo trei ori, se hotaraste sa ne duca cu barca la platformele din mijlocul raului. Barca e veche, dar i-a fost improvizat un motor. Ne zgaltaim prin apa rece pana stabilizam sandramaua si, cat ai clipi, ajungem la tarcul din fier ruginit. Platformele sunt spectaculoase ca marime. De altfel, sunt spectacolul vizual al oricarui pasager din masinile care taie soseaua. De jos, de la nivelul apei, totul se vede altfel. Ai spune ca inchisoarea pastravilor e una ecologica, pentru ca e construita in mediul lor de subzistenta. Sunt celule de 2-3 metri, cu plasa pe dedesubt, mentinand azilantii pe locul unde au fost adusi. Dupa ce ne mustruluieste ca pentru sine pentru ca am calcat locul interzis, directorul ne aduna in barca si ne promite povestea pastravariei la mal.

RETETA DE ICRE. Ne spune ca, pana acum, nici un pastrav n-a trecut granita. Cele peste 100 tone de peste produse aici sunt comercializate numai in tara. Isi aminteste ca pe vremea lui Ceausescu a primit o reteta de preparat icre pentru export. "Nu stiam unde trebuia sa exportam, dar trebuia sa exersam aceasta reteta. Femela trebuia mulsa intr-o emulsie de sare de bucatarie, iar compozitia rezultata trebuia fiarta si racita de vreo doua-trei ori. Dupa aceasta operatiune, se scurgeau icrele din saramura printr-o sita, erau puse in pungi si depozitate in congelatoare. Aveam, pe vremea aia, doua camere frigorifice de 24 de metri cubi si acolo le depozitam. Urma sa primim comanda de icre la export, da n-am mai primit-o. Asa ne-a prins Revolutia, cu lingura in castronul cu icre", povesteste directorul Cerbu.

HRANA ECOLOGICA. Pana sa ne invadeze stiinta ecologica, pastravii de la Bradistea erau alimentati cu hrana umeda, adica deseuri de abator - ficat, splina, creier de bovina sau cabalina, amestecate cu faina de grau. "Materia, care nu putea fi digerata, forma o fibrina care polua apa", explica directorul. "Apoi, la 5-6 kilograme de hrana de acest tip, obtineam un kilogram de peste si nu prea era rentabil. In timp, ne-a fost impusa hrana ecologica a pestilor. Asta inseamna ca nu le mai dam deseuri de abator, ci o compozitie in care punem faina de grau, srot de soia si ulei comestibil, pe care-l folosim ca liant ca sa nu se scufunde hrana. Asa, raportul intre productia de peste si hrana administrata este de unu la unu. Adica, dintr-un kilogram de hrana se obtine un kilogram de peste." Directorul spune ca pentru fiecare cantitate de peste supusa comercializarii se fac probe de laborator, avizate de Politia sanitar-veterinara.

PLATFORMA LA MAL. Integrarea in Uniunea Europeana va impune inchiderea celui mai mare complex salmonicol din tara din motive de poluare. "Tragem platforma la mal, daca ne integram. Asa spune Agentia pentru Protectia Mediului, ca poluam. Cu apa de aici se alimenteaza Ramnicu Valcea si Bradistea si, atunci, spun ei, pastravaria nu mai poate functiona, pentru ca polueaza. Eu zic ca nu au dreptate. Pestii sunt primul indiciu la o eventuala poluare. Daca se intampla ceva, ei crapa primii. O sursa de poluare mult mai mare este comuna Malaia, care nu are fose septice. Toate dejectiile se revarsa in Lotru. Ne ocupam acum de un studiu de impact referitor la poluare, pe care o sa-l prezentam celor de la Mediu." Directorul Cerbu crede ca dupa integrare n-o sa curga lapte si miere, asa cum spun unii. "In primii patru-cinci ani o sa fie foarte greu. Cam asta e perioada de adaptare, cred eu. Romanu de rand e obisnuit sa traga chiulul la munca, sa fie impins de la spate. Or, cu astia nu merge asa. Eu, sincer sa va spun, duc dorul cincinalelor. Domle, atunci stiai ce trebuie sa faci in urmatorii cinci ani. Stiai ca in anul cutare, la data cutare, trebuie sa ai platforma gata vopsita. Acu, nu mai stii ce faci de pe o zi pe alta. Nimic nu mai e organizat, totul e brambura." L-am intrebat pe director daca are vreo intrebare legata de integrare, pe care noi s-o transmitem mai departe ministrului Agriculturii sau Mediului. Raspunsul domniei-sale a fost cel putin stupefiant: "N-am ce sa intreb, nu va dati seama ca, daca intreb ceva, maine nu mai sunt aici?!".

RESEMNARE
"Tragem platforma la mal, daca ne integram. Asa spune Agentia pentru Protectia Mediului, ca poluam. Eu zic ca nu au dreptate. Pestii sunt primul indiciu la o eventuala poluare. Daca se intampla ceva, ei crapa primii" - Gheorghe Cerbu, directorul pastravariei

ILEGAL
Am contactat telefonic Agentia de Protectie a Mediului din Valcea pentru a lamuri problema poluarii si, mai ales, pe cea a inchiderii complexului salmonicol de la Bradisor-Lotru. Surprinzator, am aflat ca pastravaria functioneaza ilegal, conform noilor reglementari comunitare adaptate la legislatia romaneasca. "Legea apelor interzice cresterea artificiala a pestilor in sursa de alimentare cu apa potabila", ne-a declarat Elisabeta Galatescu, consilier superior la Agentia pentru Protectia Mediului Valcea. Consilierul ne-a mai precizat ca nu poluarea ar fi principala problema: "Din cate stiu, Directia Apelor nu le-a dat autorizatie de functionare pentru ca aici este vorba de un articol din Legea apelor si nu exista nici o derogare de la acest articol. Directia Silvica trebuie sa rezolve aceasta problema si sa mute complexul salmonicol in alta parte. Pana acum au avut avantajul adaptarii legii de mai multe ori. Cat despre Legea apei potabile, aceasta a aparut abia acum", a precizat Galatescu.

Sursa: Jurnalul National