EUROmania Integrarii: Gorjul, ocolit de investitori Dosar de candidat Extindere UE : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Extindere UE > Dosar de candidat > EUROmania Integrarii: Gorjul, ocolit de investitori

EUROmania Integrarii: Gorjul, ocolit de investitori

Publicat: 20 Aprilie 2005

Echipa Jurnalului National a ajuns in Gorj. Vom vedea cat e de pregatit acest judet pentru aderarea la UE. Pana atunci, retinem ca Gorjul e judetul cel mai putin interesant pentru investitiile straine. Iar mostenirea lui Brancusi nu e deloc un "brand".

10:00

Strainii nu-si baga banii in Gorj

Situat in partea de sud-vest a Romaniei, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Raului Jiu, judetul Gorj (atestat documentar ca atare la 29 iulie 1497) se intinde pe o suprafata de 560.174 ha. Etimologic, denumirea de Gorj inseamna Jiul de Sus. Resedinta administrativa a judetului este Targu-Jiu.

ORTACI. Mineritul este inca sursa primara de venit pentru gorjeni
Pana in anul 1945, Gorjul se caracteriza printr-o economie in care predomina agricultura extensiva, iar industria era slab dezvoltata. In perioada postbelica - mai precis incepand cu anul 1970 - dezvoltarea economico-sociala a judetului a cunoscut un ritm relativ accelerat, in mod deosebit in unele ramuri industriale, cu precadere cele privind extractia carbunelui, a titeiului si gazelor naturale, materialelor de constructii, exploatarii lemnului, constructiei de masini si de prelucrare a metalelor, Gorjul figurand printre zonele tarii furnizoare de materii prime, ceea ce a determinat existenta unor ramuri ale industriei mari consumatoare de energie electrica si cu un grad scazut de prelucrare.

======
EUROmania Integrarii: Brancusi, privatizat
======
EUROmania Integrarii:Frica mocnita din Ocnele Mari
======
EUROmania Integrarii: Berbesti, anti-orasul
======
EUROmania Integrarii: Integrare in Cupa Romaniei
======
EUROmania Integrarii: Telemeaua contraataca
======
EUROmania Integrarii: Olari@Horezu.ro
======
EUROmania Integrarii: Nebunii de nevoie din Dragoesti
======
EUROmania Integrarii: In ce ape se scalda integrarea in Valcea
======
EUROmania Integrarii: Vis olimpic abandonat in Parang
======
EUROmania Integrarii: "N-o sa mai curga miere cand intram in UE"
======

In agricultura, prin desfiintarea fostelor cooperative agricole s-a ajuns la o pondere a sectorului privat de 90,5% din totalul suprafetei agricole, din care 88,1% la gospodariile populatiei. Desfasurarea procesului de privatizare a agriculturii prin aplicarea Legii fondului funciar a produs schimbari importante in structura si forma de proprietate a fondului funciar. Suprafata agricola a judetului este de 225.944 ha. In ceea ce priveste insa dezvoltarea industriala, situatia nu este foarte roz, fapt recunoscut si de prefectul Stefan Popescu-Bejat: intr-un clasament al investitiilor straine, realizat pe judete, ocupa ultimul loc, in vreme ce ierarhia realizata dupa numarul de intreprinderi mici si mijlocii plaseaza Gorjul in sfertul codaselor, pe pozitiile 31-35.

LA TRECUTU-I MARE... Primele urme ale vietii umane au fost identificate pe teritoriul Gorjului in Pestera Muierilor si Pestera Parcalabului (comuna Baia de Fier), Pestera Cioarei (sat Brosteni, comuna Pestisani), Cartiu, descoperiri care apartin epocii paleolitice. Cercetarile arheologice au dus la descoperirea complexului de fortificatii romane de la Bumbesti Jiu (Plesa-Porceni, Bumbesti Jiu "Vartop" si Bumbesti Jiu "Gara"), a castrelor cu val de pamant de la Catunele, Pinoasa-Vart, precum si a asezarilor civile romane de la Sacelu, Ciocadia, Tg. Jiu, Slobozia-Barsesti.

ALIATII LUI MIHAI VITEAZUL. Dupa formarea statului feudal Tara Romaneasca, izvoarele scrise privind judetul Gorj sunt din ce in ce mai numeroase si mai variate ca informatii. Actul emis de cancelaria voievodului Dan I, ce poarta data de 3 octombrie 1385, este primul document scris care atesta existenta unor localitati gorjene (Tismana si Dabacesti), ultima fiind semnalata ca resedinta a primului judet, Jalesul. In aceeasi zona mai sunt amintite judetele Motru (atestat la 10 iunie 1415), Gilort (atestat la 3 mai 1502) si judetul Gorj care a inglobat treptat teritoriile judetelor amintite, a caror autoritate scazuse.

In Evul Mediu sunt atestate mai multe familii boieresti care au avut un rol important in viata politica, economica si culturala a tarii. In evenimentele timpului, pe Mihai Viteazul l-au sprijinit fratii Buzesti si Stoica Raiosanu sau boierii Glogoveni, Bengesti, Bibesti si marele ban Cornea Brailoiu. Domnitorii si marea boierime au ctitorit in Gorj numeroase manastiri si biserici precum Tismana (1373), Visina, Crasna (1636), Polovragi (1648) etc. Din stilul brancovenesc al artei romanesti din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea se mai pastreaza astazi case si conace boieresti precum cea a banului Cornea Brailoiu din Vadeni si a Glogovenilor din Glogova. Tot in aceste timpuri se dezvolta un nou tip de constructii feudale: culele (locuinte fortificate, nascute din necesitati de aparare). Au existat peste 20 de astfel de constructii in Gorj, insa astazi doar cateva se mai pastreaza in forma lor originara: Cula Cornoiu, Cioba-Chintescu si Cocos-Crasnaru.

LA PORTILE MODERNITATII. De pe meleagurile Gorjului se declanseaza miscarea de la 1821, care a reprezentat in istoria principatelor Romane sfarsitul vechiului regim feudal si inceputul epocii moderne. Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde si judetul Gorj, "Proclamatia eliberatoare" fiind citita la Tg. Jiu la 20 iunie 1848. In cadrul Guvernului Provizoriu, judetul este reprezentat in Adunarea Constitutionala de Gheorghe Magheru si Christian Tell, originari din Gorj. Treizeci de ani mai tarziu, efective militare gorjene vor participa la razboiul de independenta. Ostasii gorjeni vor fi incadrati in regimentele 2 Calarasi si 2 Dorobanti. Primii soldati gorjeni care vor intra in lupta vor fi cei cantonati la Calafat, efectuand lucrari de fortificatie si misiuni de recunoastere pentru localizarea pozitiilor turcesti de pe malul drept al Dunarii. Sacrificiul ostasilor gorjeni in obtinerea independentei s-a ridicat la aproape 250 de morti. Locuitorii gorjeni vor fi angrenati si in desfasurarea luptelor din primul razboi mondial. Se remarca si cea care va deveni "Eroina de la Jiu", Ecaterina Teodoroiu.

In perioada interbelica, Gorjul va da scenei politice si culturale romanesti mai multe personalitati dintre care se remarca: Gheorghe Tatarescu, Grigore Iunian sau Constantin Brancusi si pictorul Iosif Keber.

Gorjul este cunoscut si ca o bogata si autentica zona folclorica, fiind pastratorul unor obiceiuri si traditii care se pierd in istorie si al unei arhitecturi in lemn de o autentica valoare.

GABI GOLEA

Sursa: Jurnalul National