Romania are o fiscalitate medie, nu joasa Afaceri / Taxe Business & Jobs : Integrare uniunea europeana stiri UE eveniment finantari aderare joburi

Home > Business & Jobs > Afaceri / Taxe > Romania are o fiscalitate medie, nu joasa

Romania are o fiscalitate medie, nu joasa

Publicat: 8 Decembrie 2005

Ce planuri mai au Finantele? Noutati in plata taxelor. Despre noul cod fiscal. Unde se plaseaza fiscalitatea romaneasca in context european si mondial? La Seminarul de Fiscalitate, s-au asezat la masa discutiilor reprezentantanti ai mediului de afaceri, analisti ai mediului economic si reprezentantii Ministerului de Finante. Participantii au profitat pentru a-si lamuri neclaritatile privind politicile fiscale actuale. Comenteaza pe Forum

08:00

In perioada 4 - 7 decembrie, la Sinaia, Rentrop & Straton Grup de Editura si Consultanta in Afaceri a organizat un eveniment eminamente dedicat lamuririi problemelor generate de schimbarile aparute in sistemului fiscal romanesc: Seminarul National de Fiscalitate, editia a 8-a.

Prezentarea sustinuta de directorul Grupului de Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea, a avut ca tema efectele reformei fiscale asupra companiilor.

Impozitarea companiilor - practic, reducerea impozitului pe profit de la 25% la nivelul de 16% - se inscrie, spune Liviu Voinea, intr-o tendinta internationala. In multe dintre tarile care care au aderat la Uniunea Europeana in 2004 impozitul pe profit a fost in ultima perioada redus. Exista, pe de alta parte, o diferenta 'substantiala" intre noile state membre si cele "cu state vechi". Astfel ca, daca media impozitului pe profit in noile state membre era in 2003 de 23,8% si in UE-25 de 31,7%, lucrurile s-au schimbat semnificativ anul urmator. In 2004, in noile state membre media impozitului pe profit a coborat la 21,5%, in timp ce pentru UE-25 aceasta a ramas in jurul aceleiasi valori: 31,6%.
In 2004-2005, majoritatea tarilor cu care Romania "concureaza", dupa cum a subliniat Voinea, au redus impozitul pe profit: Polonia, Slovacia, Cehia (in doua etape succesive), Ungaria, Estonia etc.
Unde se situeaza, prin comparatie cu vecinele sale, Romania din punctul de vedere al poverii fiscale?
Daca privim doar la nivelul de impozitare pe profit, lucrurile stau chiar bine, a exlicat directorul GEA. Romania se situeaza, in prezent, printre tarile cu cel mai mic impozit, chiar daca "si ceilalti s-au apropiat semnificativ". Comparativ cu Ungaria (impozit pe profit - 17,6%), Polonia si Slovacia (19%), Slovenia (25%) si Cehia (26%), "Romania sta bine".
Lucrurile se schimba insa daca ne uitam si la impozitul pe dividende, le-a atras Liviu Voinea atentia participantilor la forum. Motivul? Exista tari unde un astfel de impozit pe dividende nici nu exista, precum Letonia, Slovenia, Grecia, Malta etc.
Astfel ca, daca luam in considerare, cumulat, si impozitul pe profit dar si pe cel asupra dividendelor (cu nivelul prognozat de 16% din 2006), Romania se incadreaza mai degraba la capitolul unei impozitari medii, si nu joase. Chiar si asa insa, spune Liviu Voinea, "impozitarea este insa mai mica decat in Uniunea Europeana".
Trecand insa peste problema fiscalitatii imediate, "minusurile" Romaniei tin si de alte aspecte. Sistemul macroeconomic romanesc este inca in curs de consolidare, iar ratele dobanzilor se situeaza inca semnificativ peste meda europeana. Astfel ca, pentru ca o investitie in Romania sa nu aduca pierderi, randamentul ei minim ar trebui sa fie de 9,5%, nivel apreciat de directorul Grupului de Economie Aplicata ca "destul de mare" pentru posibilitatile pe care le-ar avea o tara "asezata". Daca se pastra vechiul nivel de impozitare, cu 25% impozit, "diferenta era mai mica".

Pentru un sistem fiscal eficient, nu doar rata impozitarii este importanta insa, spune Voinea. Astfel ca, daca pentru o companie care se imprumuta in Romania, rata efectiva de impozitare este de aproximativ 18,7%, pentru firmele care se imprumuta in strainatate aceasta este de doar 16,6% (considerand si un cost mai mic al capitalului).

Cum este privita tara noastra, dupa realizarea reformei fiscale? Statisticile vorbesc de la sine: conform Raportului Global al Competitivitatii, un sondaj realizat in perioada aprilie-mai 2005, Romania nu sta chiar extraordinar. Intre cele 117 tari incluse in sondaj, la capitolul "povara fiscala" ne situam abia pe locul 116, si nici in privinta eficientei sistemului fiscal lucrurile nu stau cu mult mai bine. Sistemul netransparent si foarte complex, trimite tara noastra "direct" pe locul 104, in scadere cu 17 locuri fata de anul precedent.

Tragand linie si adunand, cresterea de 15% a veniturilor bugetare in termeni nominali, echivaleaza cu o crestere reala de aproximativ 6%. Adica aproximativ egala cu cresterea economica. Concluzia? "Impactul reformei fiscale este mai degraba neutru", este concluzia ferma a analistului.

Cum arata viitorul?
Dar ce se poate anticipa pentru anul viitor? Ce va aduce 2006 pentru companiile romanesti? "Se observa o tendinta de largire a bazei de impozitare", in opinia lui Voinea, "iar aceasta va continua". Trebuie avut in vedere, in opinia sa, ca majorarea deficitului bugetar este inevitabila si in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. In atari conditii, daca actuala filosofie bugetara si fiscala se mentine si in continuare, cresterea TVA va ajunge "sa fie ultima solutie".

Dar ce nu ne place, de fapt si de drept, la Codul Fiscal? La aceasta intrebre a incercat sa raspunda, in numele oamenilor de afaceri, secretarul general al ANOAR, Cristian Nicolae Parvan.

"Mediul de afaceri vrea un dialog cu Ministerul de Finante pentru un Cod Fiscal mai coerent", a atras atentia Parvan atentia reprezentantilor Ministerului de Finante.
Iar daca oamenilor de afaceri li se cere sa respecte legea, si "noi am vrea ca Ministerul de Finante sa o faca", a adaugat Parvan, referindu-se la incalcarea articolului din Codul Fiscal ce prevede ca modificarile trebuie anuntate cu minim sase luni inainte de a fi aplicate. "Scuzele publice ale fostului ministru de finante, si atitudinea dezarmanta a actualului ministru trebuie sa inceteze", a atras Parvan atentia pe un ton critic. "Lipsa unei strategii fiscale, pe care o cerem de trei ani", este o alta problema a mediului de afaceri. "Acum ni s-a spus sa "stam cuminti", ca pana in 2007 tot n-o vom avea".

Dar ce spun altii despre noi? E suficient sa privim la prevederile Raportului de Tara pentru 2005, si vom avea o imagine destul de clara. "Ni se reproseaza ca Romania nu e capabila sa faca bugete multianuale", a atras Parvan atentia. Si asta desi avem prognoze vizand cresterea PIB pana in 2008. Mai mult de atat insa, ni se reproseaza lipsa uni program pe termen mediu, dificultatile privind administrarea corecta a TVA, atat din punctul de vedere al statului (care are de incasat), dar si "eterna problema" a rambursarii TVA catre firme.
"Sustinem ca Ministerul de Finante trebuie sa-si asume raspunderea de a face din Codul Fiscal un instrument de dezvoltare economica, si nu doar unul de

colectare de bani", a apreciat Parvan.
"Sa nu ne facem iluzii ca Uniunea Europeana este un fel de Mos Craciun", a adaugat el, subliniind ca nimeni nu va face ceea ce noi insine nu vom face. Ba mai mult de atat, Parvan a amintit de luari de pozitie pragmatice ale Germaniei in care se aprecia ca "daca Romania isi permite sa scada fiscalitatea, inseamna ca nu are nevoie de bani".

Mihai Ionescu, secretarul general al ANEIR si-a structurat prezentarea din plen urmarind trei idei: imaginea comertului exterior al Romaniei, fondurile disponibile companiilor si, nu in ultimul rand, strategia de export, ce urmeaza a fi aprobata pana la finele anului de Guvern.
Imaginea comertului exterior romanesc este sumbra in opinia lui Ionescu. "2005 a fost, din acest punct de vedere, un an de doliu". Importurile devanseaza cu mult exporturile, si vom atinge, anul acesta, un deficit al balantei de 16% din PIB, a atras atentia Ionescu. Lucru care, la randul sau, va deregla total mecanismele economiei romanesti. Cauzele? In primul rand, politica bancii centrale, care a lasat moneda nationala sa se aprecieze puternic in ultimul an, lovind in profitabilitatea companiilor de export romanesc. In plus, politica de preturi administrate, prin care au avut loc cresteri de preturi nejustificat de mari, "unele chiar peste media europeana". Si ca si cum nu ar fi fost suficient, semnalul de alarma tras de UE si retragerea de catre autoritatile romane a instrumentelor de sustinere pentru exportatori au facut ca "aproape 1000 de firme sa dea faliment", a atras Ionescu atentia.

Pentru anul viitor vestile sunt la fel de neplacute in privinta deficitelor, pentru ca vom continua sa traim din importuri iar la anul vor fi si mai multe falimente. Vor exista, in viziunea lui Ionescu, si companii internationale care vor "inchide portile la noi si vor merge in alte parti".

Planuri ale Finantelor

Secretarul de stat din Ministerul de Finante, Ion Catalin Doica a raspuns, pe de o parte, observatiilor din prezentarile anterioare dar si intrebarilor punctuale ale oamenilor de afaceri prezenti in sala. "Ne dorim o legislatie fiscala clara, simpla si stabila" si-a inceput Doica prezentarea. Ne insusim critica pentru instabilitatea legislativa, a adaugt el, dar vrem sa o limitam pe cat se poate.

Printre eforturile ministerului de a limita aceste schimbari legislative se numara, potrivit lui Doica, includerea in proiectului noului Cod Fiscal a unei anexe care prezinta legislatia TVA pentru 2007. Mai mult de atat, "lucram la proiectul normelor privind aplicarea noului Cod Fiscal", astfel incat acesta sa intre in vigoare tot la 1 ianuarie 2006. Adica atunci cand, potrivit secretarului de stat din MF, "va intra in vigoare, in principiu, si noul Cod Fiscal".
Doica a subliniat apasat ca "nu ne dorim, si nu am luat in calcul cresterea TVA". Nici in privinta revenirii la cota de impozitare progresiva, reprezentantul Ministerului de Finante nu a fost de acord. "Nu ne dorim asa ceva. Facem tot posibilul sa aliniem toate taxele la 16%", lucru care, evident, va duce si la cresterea unor taxe.
In privinta posibilitatilor de acoperire a deficitelor care s-au creat, Doica spune ca "se fac eforturi pentru a le acoperi". Unul dintre ele este intarirea colectarii, astfel incat "sa scoatem din zona arieratelor mai multi bani".

In ziua a doua, plenul Conferintei Nationale de Fiscalitate i-a pus fata in fata pe reprezentantii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) si pe cei ai Directiei de Indrumare si Asistenta a Contribuabilului cu reprezentantii companiilor participante.

Dupa o scurta prezentare a ANAF, la care ocupa pozitia de vicepresedinte, Daniel Chitoiu a punctat cateva modificari ce vor fi aduse, de la anul, Codului de Procedura Fiscala. Incepand cu ianuarie 2006 nu se vor mai percepe dobanzi si penalitati de intarziere, acestea fiind inlocuite cu majorarile de intarziere (stabilite la nivel de 0,1% pentru anul 2006).

Metode alternative de declarare si plata

Ceva mai aproape de zilele noastre mai vine o veste de la ANAF, bine intampinata de participantii la forum. Noutatea, inclusa recent in Ordinul Ministrului Finantelor 1521, se refera la metode alternative de declarare si plata a impozitelor si taxelor, si a fost prezentata si explicata in plen de Robert Hofnar, director general la directia generala de gestiune a impozitelor si contributiilor.

Astfel ca, pe langa metodele clasice eistente pana in prezent (respectiv prezentarea la sediul organului fiscal, depunerea prin Internet, transmiterea prin posta) mai exista acum si posibilitatea declararii impozitelor si taxelor prin plata efectiva. Utilizand ordinul de plata pentru Trezorerie, compltand corespunzator numarul de evidenta al platii, se comunica prin efectuarea platii ca suma achitata este si suma declarata.

Dar cum pot dovedi contribuabilii ca au depus declaratia, daca nu o au fizic, si stampilata, a venit imediat o intrebare din public. Dovada depunerii declaratiei este chiar ordinul de plata, iar data depunerii declaratiei este data stampilei de pe ordinul de plata.

Dar asta inseamna ca Declaratia 100 se va schimba?, a continuat tirul intrebarilor din sala. Nu, declaratia 100 se va depune pentru toate obligatiile pentru care nu se poate folosi noua metoda, a explicat Hofnar. O observatie in plus, ordinul de plata nu poate fi folosit si pe post de declaratie decat in cazul in care se achita in termen si integral toata suma. Pentru toate celelate impozite, pentru care fie nu se doreste folosirea noii metode, fie nu se poate face plata integral, se va folosi si in continuare Declaratia 100.

Pentru decontul de TVA, declaratia prin plata nu este aplicabila, a mai atras atentia Hofnar. La fel, nu se poate aplica si la acele impozite pentru care trebuie comunicate si alte informatii decat suma de plata. Ce se intampla insa daca sunt indeplinite toate conditiile pentru a fi folosita aceasta metoda, insa plata se face din doua banci diferite, pe bucati, a venit o alta intrebare a participantilor. Acest lucru nu e posibil, a explicat Hofnar - plata trebuie facuta integral din aceeasi banca, pentru ca trebuie sa fie un singur ordin de plata. In acest caz se foloseste, din nou, Declaratia 100.

Sursa: Rentrop & Straton