În ședința de marți, 9 noiembrie, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 1,5 la sută pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară, a transmis banca centrală.

Totodată, Consiliul de administrație al BNR a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale, implicând majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 2,5 la sută pe an, de la 2 la sută pe an și menținerea ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 1 la sută pe an.

Aceasta este a doua decizie de creștere a ratei dobânzii de referință a BNR, după majorarea la 1,5% pe an de la 1,25% pe an anunțată la începutul lunii octombrie.

Artizanii politicii monetare au constatat că rata anuală a inflației a continuat să crească, urcând în septembrie la 6,29 la sută, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25 la sută în august și 3,94 la sută în iunie.

Creșterea prețurilor a fost determinată în principal de majorarea considerabilă a tarifelor la gaze naturale și energie electrică, dar și de prețurile unor produse agricole.

În paralel, notează BNR, datele statistice arată creșterea cu 1,9 la sută a economiei în trimestrul al doilea – ritm trimestrial relativ încetinit față de trimestrul anterior, dar ceva mai alert decât s-a estimat anterior.

„Evoluțiile și analizele recente indică o încetinire mai pronunțată a creșterii PIB non-agricultură în a doua parte a anului curent față de previziunile anterioare, ce face probabilă o restrângere a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrară creșterii ușoare anticipate în luna august. La nivelul de ansamblu al economiei este totuși de așteptat o reaccelerare a creșterii acesteia în trimestrul III, datorită performanțelor foarte bune ale agriculturii, precum și o scădere relativ mai temperată a dinamicii ei anuale, care rămâne la o valoare deosebit de înaltă din perspectivă istorică”, apreciază BNR.

Banca centrală consideră că inflația va rămâne ridicată, mult peste intervalul țintit de 1,5-3,5 la sută pe an, în timp ce evoluția economiei este marcată de importante incertitudini.

„Surse importante de incertitudini și riscuri rămân, totodată, conduita politicii fiscale, precum și absorbția fondurilor europene, prioritar a celor aferente programului Next Generation EU, inclusiv în contextul crizei politice, date fiind, printre altele: i) necunoscutele privind cea de-a doua rectificare bugetară din acest an și coordonatele proiectului de buget pentru 2022, care să certifice accelerarea în perspectivă a consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în contextul procedurii de deficit excesiv; ii) procedurile de natură juridică și tehnică ce se cer a fi finalizate pentru obținerea prefinanțării din fondurile aferente Planului național de redresare și reziliență, alături de țintele și jaloanele ce condiționează primirea ulterioară a tranșelor de finanțare”, remarcă BNR.

În plus, valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate continuă, de asemenea, să genereze incertitudini și riscuri mari la adresa previziunilor, cel puțin în perspectivă apropiată, în contextul crizei grave de sănătate publică provocate pe plan intern și al potențialelor implicații asupra activității economice și a pieței muncii, dar și pe fondul extinderii acestuia în alte state europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, menționează banca centrală.