Banca centrală a reacționat după ce premierul Mihai Tudose a spus că se simte dator să spună care sunt băncile cu pierderi, acolo existând pericolul ca românii să-și piardă banii plasați.

„Sectorul bancar din România este solid și lichid”, a transmis BNR marți, într-un comunicat.

„La data de 30 iunie a.c., rata medie de solvabilitate se situa la 19,8%, față de valoarea minimă reglementată, inclusiv pe plan european, de 8%, și comparativ cu media europeană de 14%. Nici o bancă din România nu are solvabilitatea sub pragul minim reglementat. Indicatorul de lichiditate (reprezentând raportul dintre activele lichide și pasivele pe termen scurt) este de 250,5%, peste nivelul minim reglementat de 100%”, continuă banca centrală, cea care are rolul de supraveghere a sistemului bancar din România.

Premierul MIhai Tudose a lansat în ultimele săptămâni mai multe acuzații grave la adresa băncilor care nu raportează profituri în România, culminând cu o declarație făcută duminică la Antena 3 în care a spus că va recomanda deponenților să nu-și mai lase banii la băncile de pe „lista neagră”.

„Eu vă spun foarte sincer și-mi asum, o să ajungem până a la ieși public și a spune: domne', băncile astea nu au profit, de un an, de doi, de trei, de patru, nu știu dacă este foarte «safe» să vă țineți economiile acolo. (...) Iertați-mă, e o bancă, dacă ea nu are profit, e pe pierdere, păi nu riscă să intre în faliment?" a declarat Tudose.

BNR spune că activitatea sa de supraveghere se referă la riscurile prudențiale, nu cele fiscale, dar că acest lucru nu înseamnă că nu intervine dacă eistă pericole.

„Când o bancă înregistrează pierderi care conduc la deteriorarea indicatorilor de prudență, obligația BNR este să le ceară băncilor aport de capital pentru a aduce indicatorii de solvabilitate și lichiditate la niveluri care să asigure buna funcționare a băncii și siguranța depozitelor populației și firmelor. Ca urmare a acțiunii BNR, în perioada 2008-2017, băncile care operează în România au adus capital în valoare de aproape 15 miliarde lei (peste 3,3 miliarde euro)”, a comunicat banca centrală.

Mai mult, remarcă BNR, în conformitate cu legislația europeană, toate depozitele până la 100 000 euro (inclusiv echivalent în lei sau alte valute) sunt garantate.

Potrivit datelor BNR, numărul persoanelor fizice române care dețineau depozite în bănci din România era depășea 10,2 milioane la 30 iunie, iar 99,65% dintre aceștia se încadrează în plafonul garantat. La aceeași dată, numărul persoanelor juridice române care dețineau depozite în bănci din România era de 736.813 persoane juridice, din care 718 924 persoane juridice cu depozite care se încadrează în plafonul garantat (97,57% din total) și 17.889 persoane juridice cu depozite mai mari decât plafonul garantat, a mai spus banca centrală.

 

„Din datele prezentate rezultă că nu există nici un motiv de îngrijorare cu privire la siguranța depozitelor populației și firmelor păstrate în băncile din România”, susține BNR.

De altfel, siguranța depozitelor nu depinde în mod direct de existența profitului, afirmă prof. dr. Monica Dudian de la Academia de Studii Economice, într-o declarație pentru HotNews.ro.

„Nu există o legătură cauzală directă între profitul unei bănci și siguranța depozitelor. Evaluarea riscului bancar este o problemă complexă și implică mulți indicatori”.

Dudian, autoarea mai multor studii privind sistemul bancar local avertizează însă: „Sistemele bancare se bazează pe încredere, iar încrederea presupune echilibru în exprimarea opiniilor în spațiul public”.

Apariția unor zvonuri sau chiar a unor declarații oficiale care subminează încrederea pot duce la retrageri masive ale deponenților, ceea ce va afecta întreg sistemul bancar, nu doar băncile vizate de guvernanți, cum s-a mai întâmplat în trecut.