Banca Națională a României a crescut marți rata dobânzii de referință cu 0,75% puncte procentuale, la 3,75%. Este cea mai însemnată creștere din februarie 2008, în contextul în care unii analiști așteptau chiar o modificare mai amplă.

În contextul creșterii accelerate a prețurilor din ultimele luni, dobânzile practicate în România sunt încă la un nivel foarte scăzut.

Banca centrală estimează acum că vom reveni la o inflație cu o singură cifră abia în a doua jumătate a anului viitor.

Ca urmare, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75% pe an, de la 3% pe an, începând cu data de 11 mai 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an, de la 4% pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75% pe an, de la 2%.

Deciziile BNR „urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației” în intervalul țintit de 1,5%-3,5%, dar și să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile, a comunicat banca centrală.

În luna martie, rata inflației a depășit 10%, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani. În acest context unii analiști se așteptau la o creștere și mai mare a ratei de referință, în contextul în care alte bănci din regiune au urcat dobânzile de referință la peste 5%, notează Profit.ro.

Chiar și în aceste condiții, modificarea cu 0,75 de puncte procentuale reprezintă cea mai mare creștere a ratei de referință din februarie 2008, iar o nouă decizie de majorare ar putea veni în următoarea ședință de politică monetară a conducerii BNR.

„Prognoza actualizată evidențiază o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaște o amplă revizuire suplimentară în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei”, spune BNR într-un comunicat transmis după ședința Consiliului de administrație.

BNR estimează că își va accentua ascensiunea în trimestrul II 2022 și va decrește doar gradual în următoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior, „pe fondul unor ample efecte de bază și în condițiile restrângerii excedentului de cerere agregată spre valori cvasi-nule”.

„Prin urmare, dinamica inflației va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023, rămânând deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei”, se arată în comunicat.

Banca centrală previzionează că majorările prețurilor alimentelor procesate și combustibililor, precum și ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice vor fi mult mai ample decât așteptările anterioare.

În plus, riscuri importante persistă atât pe partea schemelor de protecție a consumatorilor cu privire la creșterea prețurilor la energie, dar și în privința cotațiilor materiilor prime, consideră BNR.

„Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei amplifică însă considerabil și incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele potențial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin afectarea economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare. O sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Incertitudini și riscuri sunt însă asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, marcată puternic de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite”, se mai spune în comunicatul băncii.