Iohannis a discutat marți, într-o videoconferință, cu Charles Michel, în vederea pregătirii reuniunii Consiliului European din 17-18 iulie, de la Bruxelles, unde liderii de stat și de guvern ai statelor membre vor dezbate viitorul buget multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027 și Planul de relansare economică propuse de către Comisia Europeană.

„În ceea ce privește viitorul buget al Uniunii, Președintele României a subliniat că obiectivul major al țării noastre este obținerea unor alocări cât mai mari pentru politicile de coeziune și agricultură. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea de menținere a unui rol principal al celor două politici în cadrul viitorului buget al Uniunii, având în vedere că acestea reprezintă cele mai importante instrumente de investiții ale Uniunii, care funcționează în mod adecvat și care pot oferi soluții eficiente în situațiile de criză”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Iohannis pledează pentru o flexibilitate sporită în absorbția sumelor alocate politicii de coeziune, prin creșterea transferurilor între diferitele fonduri ale acestei politici pentru a adapta finanțarea disponibilă la nevoile noastre specifice de dezvoltare. În plus, șeful statului s-a exprimat în favoarea menținerii ratelor de cofinanțare și prefinanțare din actuala perioadă de programare 2014-2020, precum și a actualei reguli de dezangajare a fondurilor europene de n+3 ani, se arată în comunicat.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Iohannis a solicitat alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală, ținând cont de faptul că zonele rurale au o nevoie ridicată de investiții pe termen lung, dar și continuarea procesului de convergență externă a plăților directe, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest.

„De asemenea, Președintele României a pledat pentru eliminarea caracterului obligatoriu al mecanismului de plafonare a plăților directe, astfel încât statele membre să aibă flexibilitatea necesară pentru adaptarea finanțărilor la propriile condiții specifice”, potrivit sursei citate.

Klaus Iohannis vrea o alocare substanțială pentru propusul Fond de relansare economică, cu o pondere mai mare a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, precum și un acces rapid și eficient la finanțare pentru toate statele membre.

Comisia propune ca grosul alocărilor să fie făcute în prima parte a viitorului cadru financiar multianual, dar președintele Iohannis se pronunță pentru o perioadă cât mai lungă de implementare a noului instrument de redresare economică, „astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral și eficient”.

În plus, șeful statului vrea o perioadă de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică, întrucât această abordare ar permite punerea în aplicare a angajamentelor pe termen mediu și lung asumate la nivelul Uniunii Europene, evitând, totodată, presiuni nejustificate asupra bugetelor naționale.

România este în favoarea oricărei alte resurse care poate genera venituri suplimentare pentru bugetul UE, dar care să nu afecteze sursele de venit existente la nivelul statelor membre, a mai punctat șeful statului. Acesta a precizat că este în favoarea caracterului voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către Fondul pentru Tranziție Justă.

Liderii statelor membre UE trebuie să decidă un nou buget multianual pentru UE, iar Comisia Europeană propune o alocare de aproximativ 1.100 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, la care se adaugă un nou instrument, dedicat revenirii economice de duă pandemia de coronavirus, cu o valoare de 750 de miliarde de euro.