Produsul intern brut al României a urcat cu 3,8 la sută în 2015, susținut de explozia cererii interne, notează prognoza de primăvară a Comisiei, publicată marți. Consumul populației va continua să alimenteze evoluția economică, ajutat și de stimulii fiscali, dintre care cea mai importantă a fost scăderea TVA de la începutul acestui an.

Comisia Europeană preconizează că avansul PIB va accelera la 4,2 la sută în 2016, a doua creștere din UE după Irlanda (unde CE vede un plus de 4,9 la sută), iar anul viitor ritmul va încetini la 3,7 la sută, din nou pe fondul unui pachet de stimuli fiscali, de amploare mai redusă.

La nivelul Uniunii Europene, creșterea economică ar urma să rămână moderată, având în vedere că performanța principalilor săi parteneri comerciali a scăzut, iar unii dintre factorii care au sprijinit până acum creșterea încep să piardă din intensitate. Conform previziunilor din primăvară ale Comisiei, PIB al zonei euro va crește cu 1,6 la sută în 2016 și 1,8 la sută în 2017, după un ritm de 1,7 la sută în 2015 (o previziune ușor mai moderată decât cea făcută în toamna anului trecut).

Se estimează că ritmul de creștere a PIB în UE va încetini ușor, de la 2 la sută anul trecut la 1,8 la sută în 2016, pentru a ajunge la 1,9 la sută în 2017 (previziunile din iarnă: 1,9% în 2015, 1,9% în 2016 și 2% în 2017).

Politica monetară foarte relaxată a pregătit terenul pentru o creștere a investițiilor prin finanțarea ieftină și facilă, iar politica bugetară din zona euro va sprijini îmbunătățirea accesului la credite. Cu toate acestea, deși prețurile petrolului au scăzut din nou la începutul anului 2016 și au avut un efect pozitiv asupra veniturilor disponibile reale, este de așteptat ca intensitatea acestui sprijin să se reducă treptat odată cu creșterea prețului petrolului, arată Comisia Europeană. „În mod similar, deși exporturile din zona euro profită încă, într-o oarecare măsură, de pe urma deprecierii din trecut a monedei euro, aprecierea recentă a monedei ar putea face zona euro mai sensibilă la efectele creșterii externe mai lente”. 

Riscurile externe și interne

Anul trecut, creșterea în afara UE a înregistrat, probabil, cel mai lent ritm din 2009 încoace (3,2 la sută), ca urmare a ritmului încetinit de pe piețele emergente, notează Comisia. Perspectiva de creștere a PIB mondial s-a redus și mai mult odată cu încetinirea creșterii principalelor economii avansate, iar previziunile care anticipau o creștere modestă devin din ce în ce mai incerte. Se așteaptă ca economia mondială să crească cu 3,1 la sută în 2016 și cu 3,4 la sută în 2017.

Un grad ridicat de incertitudine planează asupra acestor previziuni. Printre riscurile externe se numără posibilitatea ca o creștere mai redusă pe piețele emergente, în special China, să provoace efecte de propagare mai puternice sau să ia o turnură mai nefavorabilă decât era de așteptat. Gradul de incertitudine legat de tensiunile geopolitice se menține ridicat, iar impactul său negativ asupra economiilor europene ar putea fi mai pronunțat decât se preconizează în prezent. Variațiile bruște ale prețurilor petrolului sau tulburările de pe piața financiară ar putea afecta și ele creșterea europeană, spune Comisia în raportul său.

Mai mult, riscurile asociate evoluțiilor interne din UE rămân considerabile, de exemplu în ceea ce privește ritmul punerii în aplicare a reformelor structurale și incertitudinea legată de rezultatul referendumului din Regatul Unit privind rămânerea în UE.

În particular, România se confruntă cu un risc ridicat de creștere a deficitului bugetar peste limitele admise în UE (3 procente din PIB) în 2017 pe fondul relaxării fiscale din ultima perioadă. Mai mult, Comisia Europeană notează că salariile din sectorul public au crescut „considerabil”, în timp ce investițiile publice sunt estimate să scadă pe fondul unui debut greoi al contractărilor de proiecte pentru perioada bugetară 2014-2020 a UE.

„Principalul risc pentru perspectivele fiscale provine din noi inițiative legislative înainte de alegerile locale și parlamentare din 2016”, arată Comisia în prognoza de primăvară.

Un important risc pentru situația macroeconomică, în opinia Comisiei Europene, a fost introdus de adoptarea legii dării în plată, care „poate avea un impact negativ asupra încrederii investitorilor și a evoluției creditării în perioada următoare”.