"Cred că există unele preocupări autentice pe termen lung cu privire la creșterea globală dacă Brexitul merge până la capăt și ar îngheța posibilitățile de investiții în Marea Britanie sau în Europa ca un întreg. (...) Într-un moment când ratele de creștere la nivel mondial sunt deja slabe, acest lucru nu va ajuta" la funcționarea economiei, a declarat, în Canada, președintele american, Barack Obama. 

Liderul de la Casa Albă a avut și un mesaj pentru premierul David Cameron și pentru liderii europeni care vor fi implicați în negocierile pentru Brexit: "Toată lumea ar trebui să vină cu un plan și un proces care să fie ordonat, transparent, pe care oamenii să-l înțeleagă și apoi să-l execute, înțelegând că ambele părți au o miză în obținerea acestui drept".

Până la creionarea unui plan, europenii și britanicii își aruncă în continuare vina una asupra altuia pentru rezultatul referendumului din 23 iunie.

Comisarul european pentru Comerț, Cecilia Malmström, i-a acuzat pe liderii britanici că poartă responsabilitatea în votul pentru Brexit din cauza climatului antieuropean pe care l-au menținut.

"Timp de decenii, liderii politici au făcut responsabilă Uniunea Europeană pentru orice greșeli de pe glob, nu te poți aștepta ca (populația) să înceapă să iubească UE în două săptămâni de campanie", a afirmat, la Washington, Cecilia Malmström.

Ea s-a arătat optimistă în ceea ce privește "supraviețuirea" acordului de liber schimb dintre SUA și UE, după Brexit. 

Nici când vor începe aceste negocieri nu este prea clar: europenii vor cât mai repede, oficialii britanicii trag de timp. De altfel, momentan nici nu prea are cine negocia din partea Londrei: premierul a anunțat că pleacă până în octombrie de la conducerea Guvernului și a Partidului Laburist și până atunci nu va declanșa art. 50 al Tratatului de la Lisabona.

Începerea rapidă a negocierilor nu este dorită nici de tabăra pro-Brexit, ai cărei lideri, printre care Boris Johnson, refuză să-și asume responsabilitatea și să conducă "barca" britanică.  

Haosul de după referendum

Atât ministrul de Finanțe, George Osborne, cât și premierul David Cameron i-au avertizat pe britanici asupra faptului că viața în afara UE nu va mai fi "atât de roz" ca cea din interiorul Uniunii și că, cel mai probabil, vor urma majorări de taxe și reducerea cheltuielilor pentru a face față dificultăților economice.

În actualele condiții, The Economist estimează că natura relațiilor comerciale dintre Marea Britanie și Uniune va fi clară abia în 2018. Cel mai devreme. Motiv pentru care investitorii și oamenii de afaceri vor amâna orice fel de decizii privind investițiile în Marea Britanie, din cauza riscurilor mari provocate de această perioadă de incertitudine. 

Iar Marea Britanie are un uriaș deficit de cont curent, astfel că are nevoie de finanțare externă. Cât privește reacțiile optimiste ale politicienilor care afirmă că o liră mai slabă va stimula exporturile britanice, publicația citată prezintă și reversul: importurile, mai ales cele de petrol, se vor scumpi, consecința fiind o creștere a deficitului pe termen scurt. 

De asemenea, o liră slăbită va duce și la creșterea inflației.

Acces la piața internă fără libera circulație a persoanelor

Deși mai mulți lideri europeni au avertizat Londra că nu va avea acces la piața internă așa cum își dorește, fără a respecta libera circulație a persoanelor, Chris Grayling, președintele Camerei Comunelor, unul dintre liderii pro-Brexit, este de părere că Bruxellesul va accepta negocieri informale înainte de invocarea art. 50 și că Londra va avea acces la piața comunitară, reducând, în același timp, numărul imigranților.  

"E vorba, în aceeași măsură, de accesul europenilor pe piața britanică, dar și invers. După ce se vor așeza lucrurile după referendum, va fi în interesul ambelor părți să ajungă la un acord comercial tangibil", a declarat el, într-un interviu acordat agenției Reuters.

Președintele Camerei Comunelor a apreciat că Marea Britanie va trebui să reducă imigrația, iar această chestiune va fi "problematică" în procesul de negociere.  

Chestiunea migrației ar trebui rezolvată, susține și premierul ungar, Viktor Orban, altfel UE riscă să piardă și alte state membre. 

Orban spun că UE trebuie să aibă o politică a migrației mai dură, subliniind că Bruxellesul nu ar trebui să-și impună voința asupra statelor membre fără riscul ca și alte țări să urmeze exemplul Marii Britanii.