Executivul UE a constatat că România nu a implementat Directiva privind stocurile petroliere și nici normele europene privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi.

Conform Directivei privind stocurile petroliere, statele membre au obligația de a asigura menținerea și disponibilitatea unui nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere pentru a garanta siguranța aprovizionării cu resurse petroliere a Uniunii Europene.

La 20 noiembrie 2015, Comisia a reamintit României obligațiile care îi revin în acest sens, printre care obligația de a dispune de proceduri de urgență și de un plan de urgență în cazul apariției unei disfuncționalități majore în aprovizionare, dar și obligația de a asigura un cadru clar și eficace pentru ca operatorii să își poată delega obligațiile de stocare.

„Comisia a pus în discuție și faptul că legislația română interzice utilizarea stocurilor petroliere drept garanții reale, adică drept active oferite ca garanție pentru a obține un împrumut, ceea ce ar putea face mai dificilă îndeplinirea obligației operatorilor economici de a deține stocuri”, a anunțat autoritatea într-un comunicat.

Directiva privind stocurile petroliere trebuia transpusă până la 31 decembrie 2012.

Ministerul Energiei: Legea e în Parlament

În replică, oficiali ai Ministerului Energiei au spus că legea de transpunere a Directivei privind stocurile petroliere a fost aprobată de Guvernul României încă din mai 2017 şi se află în prezent în procedură parlamentară, transmite Agerpres.

„Imediat ce Parlamentul va aproba această lege, vom informa Comisia Europeană că am finalizat transpunerea directivei”, au spus oficialii ministerului. Ulterior, procedura de infringement se va închide.

Restanți și la combustibili alternativi

Pe de altă parte, Comisia Europeană va trimite Malta și România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a notifica cadrele naționale de politică în temeiul Directivei 2014/94/UE referitoare la instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi.

„Cadrele naționale de politică constituie principalul instrument care asigură crearea coordonată a unei infrastructuri suficiente pentru combustibilii alternativi, inclusiv a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice și a punctelor de realimentare pentru gaze naturale și hidrogen. Instituirea unor astfel de cadre ajută totodată la evitarea fragmentării pieței interne prin introducerea coordonată a combustibililor alternativi”, explică executivul UE.

Statelor membre li s-a solicitat să notifice Comisiei cadrele naționale de politică până la 18 noiembrie 2016, dar Malta și România nu au dat curs acestei solicitări, deși au primit din partea Comisiei o scrisoare de punere în întârziere și un aviz motivat la 15 februarie, respectiv la 13 iulie 2017.

În noiembrie anul trecut, Comisia a adoptat un Pachet privind mobilitatea curată, considerat un pas decisiv în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris cu privire la reducerea obligatorie cu cel puțin 40% a emisiilor de CO2 pe plan intern până în 2030. Pachetul cuprinde o evaluare amănunțită a cadrelor naționale de politică, dar și un plan de acțiune și soluții de investiții pentru instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în UE.