După cum era de așteptat, consumul a fost principalul motor al economiei în primul trimestru, arată datele Institutului Național de Statistică. Problema e că importurile devin o frână.

Cifrele INS au confirmat estimările publicate luna trecută privind evoluția produsului intern brut în primele trei luni ale anului. PIB a crescut cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 1,6% comparativ cu trimestrul anterior, evoluție mult peste așteptările analiștilor.

La creșterea economică, cea mai mare contribuție a avut-o sectorul comerțului care, cu o creștere de 13% față de primul trimestru din 2015, a adus jumătate din avansul anual (2,1 puncte procentuale). Industria IT și telecom a contribuit 0,4 puncte procentuale din creșterea de 4,3%, pe fondul unei creșteri a volumului de activitate cu 7,6%.

Industria, care contribuie mai mult de o cincime din PIB, a avut o contribuție modestă la creșterea economică, de 0,1 puncte procentuale, la fel ca și sectorul financiar sau cel imobiliar.

Practic, fără avansul amplu al cererii interne, creșterea economică din primul trimestru ar fi fost considerabil mai redusă. Cheltuielile de consum ale gospodăriilor – după definiția INS – au fost mai mari cu 10% față de primul trimestru al anului trecut. Problema este că modelul de creștere susținută de consum nu este sustenabilă, afirmă analiștii ING.

„Ne temem că, dacă va continua această expansiune rapidă, România se va apropia de dezechilibre potențial periculoase care vor necesita corecții dureroase”.

„Această tendință negativă poate fi contracarată de un nou imbold pentru a relua agenda reformelor structurale, dar acest lucru este improbabil în 2016 din cauza focusului asupra alegerilor parlamentare din toamnă”, mai spune ING într-o notă către investitori.

De altfel, un prim rezultat se vede chiar în datele pentru primul trimestru, când volumul importului de bunuri și servicii a crescut cu 8%, cu mult peste majorarea cu 1,2% a exporturilor.

Există însă și o notă oarecum pozitivă: investițiile au fost mai mari cu 7%, având o contribuție pozitivă (1,3 puncte procentuale) la creșterea economică. Dar puteau fi și mai mari.

 

„Investițiile productive au continuat să crească în (trimestrul întâi), însă dinamica a decelerat la 7% an/an, pe fondul incertitudinilor din piețele financiare internaționale din debutul anului, dar și a riscurilor la adresa stabilității financiare pe plan intern (date fiind măsurile populiste)”,

 arată o analiză a Băncii Transilvania. 

Mai mult, observatorii sunt pesimiști în ceea ce privește evoluția investițiilor pe ansamblul anului, dat fiind că România a intrat într-o nouă perioadă bugetară multianuală pentru fondurile UE, al căror istoric de absorbție oricum nu dă mari speranțe.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul lunii mai de Comisia Europeană, Executivul UE estimează că economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%.