Organizația Internațională a Muncii (OIM) a avertizat că este vorba de cea mai gravă criză cu care se confruntă muncitorii după cel de-al doilea război mondial, notează Agerpres.

Într-un raport publicat marți, OIM a subliniat că pandemia de coronavirus are un efect catastrofal asupra timpului de lucru și asupra veniturilor la scară mondială, apreciind că efectele pandemiei sunt mult mai mari decât cele din perioada crizei financiare din 2008-2009.

„Pandemia are consecințe foarte serioase asupra sectorului muncii. Patru din cinci muncitori trăiesc într-o țară unde au fost introduse restricții parțiale sau totale”, a declarat directorul general al OIM, Guy Ryder,

Potrivit OIM, circa 2,7 milioane de persoane, adică 81% din forța de muncă globală de 3,3 miliarde de persoane, sunt în prezent afectate.

Reduceri puternice ale numărului total de ore de muncă sunt preconizate pentru statele arabe (8,1% din numărul total de ore de muncă sau cinci milioane de locuri de muncă full time), în Europa (7,8% sau 12 milioane de locuri de muncă full time) și în Asia-Pacific (7,2% sau 125 de locuri de muncă full time).

Potrivit OIM, sectoarele cu cel mai mare grad de risc sunt serviciile hoteliere și restaurantele, industria manufacturieră, comerțul cu amănuntul, serviciile de business și activitățile administrative.

„Creșterea finală a numărului de șomeri în anul 2020 va depinde mult de evoluția situației și de măsurile adoptate”, adaugă OIM, apreciind însă că este foarte probabil ca cifrele de la finalul anului să fie „semnificativ mai mari” decât estimările inițiale care mizau pe 25 de milioane de noi șomeri din cauza coronavirusului.

OIM a salutat măsurile fiscale și monetare adoptate până acum dar a cerut țărilor să ia măsuri pentru a ține oamenii conectați cu locurile de muncă pe care nu mai pot să le efectueze, astfel că puțini să ajungă șomeri. 

Care este răspunsul UE

Sindicatele din Europa sunt îngrijorate de noua criză. „Milioane de muncitori europeni se găsesc fără un loc de muncă și cu noi griji financiare, fără să fie vina lor, pentru a doua oară în puțin mai mult de un deceniu”, a spus Luca Visentini, secretar general al confederației europene a sindicatelor ETUC.

„Liderii europeni trebuie să arate că au învățat lecțiile lui 2008, făcând tot posibilul pentru a preveni transformarea acestei crize de sănătate publică într-o perioadă de șomaj masiv pe termen lung și o nouă criză economică devastatoare”, a spus Visentini, potrivit EURACTIV.com 

UE a suspendat deja regulile blocului privind ajutorul de stat și deficitul bugetar pentru a da cale liberă guvernelor să finanțeze direct economia și a ajuta companiile să păstreze locurile de muncă. 

În plus, Comisia Europeană a propus săptămâna trecută instituirea unui instrument de solidaritate denumit SURE, în valoare de 100 de miliarde de euro, pentru a-i ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și a sprijini companiile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire.

Separat, Comisia propune redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus, pentru că salvarea de vieți omenești și sprijinirea nevoilor financiare ale oamenilor sunt de o importanță capitală.

Și Banca Centrală Europeană a anunțat programe de achiziție de obligațiuni care vor distribui fonduri băncilor, pe care acestea le pot folosi ulterior pentru finanțarea companiilor din întreaga Europă. 

1.200.000 de noi șomeri în România

Potrivit datelor Ministerului Muncii, aproape un milion de contracte de muncă au fost suspendate, adică muncitorii respectivi sunt trimiși în șomaj tehnic. De asemenea, aproape 200.000 de contracte de muncă au fost încheiate.

Guvernul României a pus la dispoziție anumite facilități pentru companii, cum ar fi subvenționarea creditelor de investiții și pentru capital de lucru, și plata parțială a indemnizațiilor de șomaj. Guvernul a spus că vor urma și alte măsuri, precum și un plan de revenire economică după încheierea perioadei de restricții. 

Dar nu este clar câte dintre locurile de muncă deja pierdute mai pot fi recuperate.