Produsul intern brut al României a crescut cu peste 60%, în euro, față de 2006, dar marile schimbări aduse de aderarea la blocul comunitar au fost explozia comerțului exterior și evoluția forței de muncă.

În 2006, produsul intern brut se ridica la 344,65 miliarde de lei (97,8 miliarde de euro), penru a urca în 2007, primul an al României în UE, la 412,76 miliarde de lei (124 miliarde de euro).

Anul trecut, PIB al României a fost de 712,83 miliarde de lei (160 miliarde de euro), mai mult decât dublu în termeni nominali față de 2006 și în creștere semnificativă raportat la euro. Iar avansul ar fi fost și mai mare dacă economia locală nu ar fi fost grav lovită de criza financiară de după 2008, când PIB a înregistrat un recul puternic.

În ultima perioadă, România este, din nou, printre campioanele creșterilor în UE, iar estimarea pentru acest an vizează un avans de circa 4 procente, ceea ce ar duce PIB la 757 miliarde de lei (aproximativ 170 miliarde de euro).

Ce-i drept, creșterea economică din 2015 și 2016 nu mai este alimentată în principal de investiții ca în urmă cu zece ani, ci consumul populației a devenit principalul motor. Creșterile de salarii din ultima vreme, combinate cu reducerile de prețuri datorate TVA mai mic și cu dobânzile scăzute care fac depozitele bancare o investiție neatractivă, au alimentat setea de cumpărături a populației în ultimele luni.

Beneficiar net de fonduri UE

Dacă banii alocați pentru consum sunt din ce în ce mai mulți, nu aceeași tendință se înregistrează și în domeniul investițiilor. Cu toate că România are în continuare o nevoie acută de lucrări de infrastructură, atragerea fondurilor structurale de la bugetul UE nu este punctul forțe al autorităților locale.

Totuși, România a atras fonduri UE de peste 35 de miliarde de euro (structurale și subvenții pentru fermieri) în aproape un deceniu, virând mai mult de 12,5 miliarde de euro la bugetul Uniunii în acest timp. Deocamdată, România este net beneficiar de fonduri de la UE, dar potențialul este mult mai ridicat.

Anii 2006-2008 au fost „perioada de glorie” a atragerii de investiții străine, cu 8,7, 7 și, respectiv, 9,2 miliarde de euro, față de circa 2,7 miliarde de euro atât în 2014 cât și în 2015. În urmă cu un deceniu, companiile străine vedeau un potențial imens din intrarea în UE și se îngrămădeau să deschidă noi capacități de producție. Acum, după o criză financiară și economică foarte serioasă, investitorii nu se mai înghesuie să aloce fonduri pentru România, situație care se vede și în cursul de schimb.

Anii 2006-2007 au fost și perioada cea mai bună a leului, când un euro valora aproximativ 3,5 lei, față de circa 4,5 acum.

Marea schimbare adusă de aderarea la UE a fost evoluția forței de muncă. Numărul de salariați în țară se învârte încă în jurul valorii de 4,6 milioane, dar două milioane de români au emigrat în alte state europene, unde primesc salarii considerabil mai mari decât aici. O parte a acestor bani se întorc în țară, astfel că românii plecați au devenit unul dintre cei mai importanți „investitori străini”.

Cât exportăm în UE

O altă evoluție importantă a ultimului deceniu a fost dezvoltarea comerțului internațional, favorizat de libera circulație a mărfurilor în Uniunea Europeană.

Exporturile României se cifrau la 25,85 miliarde de euro, iar importurile au fost de 37,6 miliarde de euro în 2006. Deficitul s-a accentuat în 2007, când exporturile au crescut, cu 14.3%, la 29,55 miliarde de euro, dar importul a accelerat (plus 26%) la 47,37 miliarde de euro.

Anul trecut, exporturile României au atins 54,6 miliarde de euro, dintre care 40,2 miliarde numai către țările UE, o creștere de peste 50% comparativ cu totalul exporturilor dinainte de aderare. Importurile au însumat aproape 63 miliarde de euro în 2016, dintre care 48,6 miliarde de euro din alte state membre.

De altfel, comerțul exterior a fost aproape singurul mare indicator economic care a crescut de la momentul aderării, find un sprijin puternic în perioada de criză economică.

La aproape un deceniu de la intrarea în Uniune, România arată diferit, iar avantajele economice aduse de aderare sunt net superioare dezavantajelor. Acum, România trebuie să încerce să accelereze recuperarea decalajelor și să atragă cât mai mulți bani de la UE cât timp aceștia mai sunt disponibili.