Banca Națională a României (BNR) se gândește la o orientare pe baze sănătoase a creditării, spre binele consumatorilor și al industriei, a spus miercuri guvernatorul băncii Mugur Isărescu.

Șeful băncii centrale a explicat că BNR este preocupată de stabilitatea financiară, iar problemele de rambursare pe care le-ar putea avea cei împrumutați ar afecta din nou sănătatea sistemului bancar la fel ca în perioada crizei financiare.

BNR a impus în anii 2000 limite de creditare, dar le-a scos după aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. Ulterior crizei financiare din toamna anului 2008, mulți clienți ai băncilor nu și-au mai plătit ratele, iar creditele neperformante au explodat afectând profiturile instituțiilor de credit și capacitatea acestora de a mai da alte credite. 

„E spre binele consumatorilor, utilizatorilor de credite, să-și evalueze bine posibilitățile de rambursare ca să nu mai avem surprize. Dificultățile de rambursare ale populației și ale sectorului corporatist, întreprinderilor, sunt chestiuni de stabilitate financiară și pe noi ne preocupă acest lucru. Este și spre binele industriei să nu trăiască din nou cu o creștere a creditelor neperformante”, a spus Mugur Isărescu într-o conferință de presă.

Șeful BNR a precizat că banca nu are instrumente foarte directe în acest sens și că dobânda nu mai poate fi unic regulator.

„Eu aș redefini aceste măsuri (macroprudențiale). Suntem în faza finală. Vor fi anunțate într-un timp nu prea îndepărtat. Am discutat și cu industria. Am discutat și cu alți factori de decizie în România și aș redefini. Noi ne gândim la o orientare pe baze sănătoase a creditării”, a spus guvernatorul.

El a explicat că BNR nu poate transmite unei bănci pe cine să crediteze sau nu, și nici cărei categorii de clienți să se adreseze. „Nu avem instrumente și nici autoritate legală să facem acest lucru. Acesta este o lege a economiei de piață”.

„Atunci folosim acest instrument care a căpătat o denumire între timp, se numesc măsuri macroprudențiale. Noi le-am mai utilizat. Din păcate am fost relativ în contratimp. Le-am utilizat în perioada 2000-2005. A trebuit să intrăm în Uniunea Europeană. Până la criză era euforia liberalizării și ni s-a spus «dați de pământ cu ele, renunțați la ele dacă vreți să intrați în Uniunea Europeană». Ni s-a reproșat și că ar fi forme indirecte de control de capital”, a detaliat Isărescu.

BNR a introdus, pentru prima dată, limitări explicite ale gradului de îndatorare în 2004, de 30% pentru creditele de consum și de 35% pentru cele imobiliare, precum și un nivel minim al avansului pentru creditele imobiliare de 25%. Pragul a fost crescut la 40%, indiferent de credit, în 2005.

Potrivit Profit.ro, un document intern al BNR privind modificarea Regulamentului 17/2012 propune limite drastice privind gradul maxim de îndatorare - care ar fi astfel reintroduse pentru prima dată după 2007 - de până la 45% pentru creditele ipotecare cu dobândă variabilă în lei și de 30% pentru cele de consum.

Banca centrală a ținut mult timp (din mai 2015) dobânzile la minime istorice, dar a fost nevoită în acest an să crească rata de referință, din cauza majorării inflației. În ședința de miercuri a Consiliului de Administrație BNR s-a decis păstrarea ratei de referință a dobânzii la 2,5% pe an, nivel stabilit încă din mai. La începutul anului, rata de referință era 1,75%.