„În luna mai execuția bugetară arată deficit. Un deficit de 3 ori mai mare(!!!) decât cel înregistrat anul trecut în perioada similară. Asta înainte să aplicăm legea salarizării unitare. În ritmul ăsta ajungem la ce am spus eu, deficit bugetar de 3,5%-4% (din PIB)”, scrie pe Facebook senatorul PNL Florin Cîțu, vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Datele Ministerului de Finanțe arată un deficit record de 3,5 miliarde de lei numai în mai, după ce în primele patru luni, bugetul se menținuse pe plus, cu un excedent de 1,35 miliarde de lei (0,17% din produsul intern brut).

Astfel, în primele cinci luni, bugetul consolidat - care include bugetul de stat, al asigurărilor sociale, dar și bugetele locale - a înregistrat un deficit de 2,2 miliarde de lei (0,27% din PIB), față de deficitul de 0,8 miliarde de lei (0,1% din PIB) consemnat în perioada similară a anului 2016.

Adâncirea deficitului a avut drept cauză creșterea mai rapidă a cheltuielilor bugetare comparativ cu evoluția veniturilor încasate de stat. Astfel, veniturile bugetului consolidat au crescut, în termeni nominali, cu 7,9%, până la 98,4 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 9,4% ajungând la 100,6 miliarde de lei.

Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 19,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, ca urmare a majorările salariale acordate în a doua parte a anului trecut și la începutul acestui an. Alte majorări de salarii au fost deja anunțate de coaliția PSD-ALDE, chiar dacă aplicarea majorității prevederilor din legea salarizării unitare a fost amânată pentru anul viitor.

Și costurile statului cu pensiile au crescut în primele cinci luni, cu peste 10%, după majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie.

În schimb, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 4,1 miliarde lei, echivalent cu 0,5% din PIB, susține Ministerul Finanțelor, ceea ce înseamnă o scădere semnificativă - cu 55% - față de aceeași perioadă a anului trecut, notează News.ro.

Guvernul estimează că va închide anul cu un deficit de 3% din PIB, limita maximă admisă de reglementările UE, în contextul în care toate instituțiile financiare internaționale și mai toți analiștii locali au avertizat că majorările de salarii și reducerile de taxe incluse în programul de guvernare riscă să provoace un derapaj serios al deficitului.

De altfel, chiar guvernanții s-au arătat îngrijorați de aceste perspective. La începutul lunii, ministrul de finanțe Viorel Ștefan spunea că planul de venituri este în grafic, dar „are emoții” în legătură cu cheltuielile bugetului.

Senatorul Cîțu spune că șeful PSD Liviu Dragnea și consilierul său Darius Vâlcov - creditat ca unul dintre principalii autori ai planului de guvernare și evaluator al miniștrilor din guvernul demis de PSD prin moțiune de cenzură - au convocat duminică o întrunire de taină pentru a dezbate „măsuri urgente pentru a corecta derapajul economic al României”, la care ar fi fost invitați inclusiv membrii conducerii BNR.