Ministrul de finanțe Ionuț Mișa s-a dus să asiste la ședința de politică monetară a conducerii BNR, programată pentru marți dimineață, după ce șeful Guvernului și-a exprimat nemulțumirea față de (non-)activitatea băncii centrale.

UPDATE:

Mișa a vorbit cu conducerea BNR înainte de ședința de politică monetară și a spus la plecarea din sediul BNR cău fost discuții tehnice, despre lichiditatea din piață și dobânzi.

În briefingul de după ședința Consiliului de Administrație, guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că o colectare mai bună a impozitelor a dus la scăderea lichidității, dar și că au fost presiuni pe cursul de schimb.

Isărescu a amintit că banca centrală a avertizat mai de mult că dobânzile vor crește. „Roborul a fost foarte scăzut o bună perioadă de vreme și a creat o dependență de ROBOR, a spus Isărescu, care a comentat și declarațiile recente ale politicienilor: „oamenii politici sunt mai sensibili la sensibilitățile oamenilor”. 

++++++++++

ROBOR, vedeta știrilor economice din ultimele zile, și-a continuat avansul. Dobânda percepută la tranzacțiile dintr bănci, în funcție de care se calculează însă și majoritatea ratelor la credite, a crescut și marți, pe fondul unei lichidități reduse pe piața interbancară.

Banca Națională a României a anunțat băncile comerciale că va derula o operațiune de piață monetară de tip repo prin care instituțiile de credit vor putea împrumuta câți bani doresc la dobânda cheie de 1,75%, scrie Profit.ro. Mișcarea BNR este menită să îmbunătățească condițiile de lichiditate din piață și să ducă la scăderea ratelor pe termen scurt, dar, cu toate acestea, ROBOR la 3 luni a crescut la 1,8% (de la 1,71% luni), în timp ce ratele cu scadența mai scurtă au ajuns la 2%.

În ultima săptămână, dobânzile pe piața interbancară au crescut rapid, inducând temeri că vor crește ratele la credit ale populației, în condițiile în care majoritatea împrumuturilor în lei au dobânzi variabile, calculate prin aplicarea unei marje peste dobânda ROBOR la 3 sau 6 luni.

Subiectul a fost atât de dezbătut de presă săptămâna trecută, încât până și premierul Mihai Tudose a intervenit pentru a-și exprima nemuțumirea față de lipsa de intervenție a băncii centrale pentru scăderea dobânzilor, deși BNR avertizase deja că este timpul ca dobânzile să înceapă să urce.

„ROBOR - aici, sincer, cred că colegii noştri de la BNR au fost un pic plecaţi de acasă. Pentru că ăsta era rolul BNR să aibă grijă să nu crească. BNR trebuie să reglementeze. Şi ar trebui să intervină”, a spus Tudose, menționând că ar putea avea, în această săptămână, o discuție cu guvernatorul Mugur Isărescu.

Marți, premierul este la Varna pentru ședința comună a Guvernelor României și Bulgariei, dar ministrul de finanțe, Ionuț Mișa, a mers la BNR, la ședința de politică monetară a Consiliului de Administrație, potrivit unor surse din minister citate de Mediafax.

Analiștii estimează că deficitul de lichiditate de pe piața interbancară va persista, dacă banca centrală nu ia măsuri, una dintre cele avute în vedere fiind reducerea ratei rezervelor minime obligatorii. În prezent, fiecare bancă comercială trebuie să depună la BNR 8% din toate depozitele în lei atrase. O scădere a ratei la 6% ar elibera circa 4 miliarde de lei în conturile băncilor, estimează Raiffeisen.

Mișa, despre ROBOR

Ionuț Mișa a declarat presei că a fost să poarte o discuție tehnică despre evoluția lichidității din piață și a dobânzilor ROBOR, care au crescut accelerat în ultima perioadă, înaintea ședinței de politică monetară, relatează Profit.ro.

„Este o problemă de lichiditate apărută în piață. Are mai mulți factori, mulți dintre ei foarte tehnici (...) Sunt elemente care țin de schimbul, de rata de dobândă la care băncile schimbă între ele”, a declarat Mișa la ieșirea din BNR. Ministrul n-a reușit să explice presei de ce s-a restrâns lichiditatea în piață și a declarat că este atributul BNR să controleze lichiditatea și că a discutat această problemă cu banca centrală.

Analiștii din bănci au atribuit reducerea lichidității din piață execuției bugetare dezechilibrate, tragerii dividendelor speciale de la companiile de stat și intervențiilor pe curs ale BNR, care a vândut valută și a tras lei din piață. Mișa a spus că nu trebuie să facem o corelație între încasările bugetare și creșterea ROBOR, dar că există o anumită influență.

BNR împrumută băncile cu peste 9 miliarde de lei

Banca centrală a împrumutat băncile cu 9,3 miliarde de lei, printr-o operațiune de tip repo cu scadența la 7 zile. Potrivit Profit.ro, este cea mai mare operațiune repo (prin care banca centrală acordă un credit pe termen foarte scurt băncilor comerciale la dobânda de politică monetară, de 1,75%) din februarie 2013.

În urma acestei operațiuni, este de așteptat ca lichiditatea de pe piața interbancară să se îmbunătățească, iar dobânzile să revină mai aproape de nivelul de referință al BNR, de 1,75%.

Dobânda de referință, neschimbată

BNR a păstat rata de referință a dobânzii la 1,75%, dar a îngustat coridorul de variație al ratelor dobânzilor oferite la facilitățile permanente ale băncii. Astfel, banca centrală va oferi o dobândă mai mare (0,5%, față de 0,25% anterior) la depozitele atrase de la bănci și va cere o dobândă mai redusă la creditele Lombard acordate (3%, față de 3,25% până acum).