Creșterea economică din primul semestru s-a datorat aproape exclusiv consumului populației, în timp ce comerțul internațional a avut o contribuție negativă la evoluția PIB.

Institutul Național de Statistică a confirmat cifrele publicate luna trecută privind produsul intern brut. PIB a crescut cu 5,8% în primul semesru comparativ cu aceeași perioadă din 2016, după un avans de 5,9% în trimestrul al doilea.

Potrivit datelor provizorii ale INS, în afară de agricultură și construcții, aproape toate celelalte sectoare economice au avut o contribuție pozitivă la creșterea PIB. Industria, comerțul și industria IT&C au consemnat creșteri importante în primele șase luni ale anului, cumulând patru puncte procentuale din creșterea de 5,8%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,7% contribuind cu 5 puncte procentuale la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,7%), consecinţă a creşterii cu 8,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 10%, arată INS.

Și investițiile a avut un impact minor asupra creșterii, de 0,2 puncte, de patru ori mai mic decât contribuția pozitivă (0,8%) adusă de variația stocurilor.

Chiar și consumul public a contribuit cu 0,2 puncte procentuale la dinamica anuală a economiei în semestrul al doilea, „pe fondul politicilor fiscal-bugetare si de venituri pro-ciclice”, după cum remarcă analiștii Băncii Transilvania.

De altfel, și alte date oficiale arată în aceeași direcție. Cifra de afaceri a companiilor din comerț - un indicator destul de precis al consumului realizat de gospodării - a crescut lună de lună în prima parte a anului, astfel că rezultatul pe primele șapte luni era cu 8% mai mare decât cel din perioada similară a anului trecut.

De altfel, datele transmise de INS la solicitarea HotNews.ro arată că românii au băgat în consum peste 100 de miliarde de lei în primele șapte luni. Creșterea consumului privat este rezultatul creșterilor salariale de două cifre, a dobânzilor negative (până de curând) și a dobânzilor bancare scăzute care au făcut creditele mai ieftine și nu au stimulat economisirea în mod deosebit, notează HotNews.

O altă statistică a INS, investițiile nete în economie arăta o scădere de 3,1% în primul trimestru (datele pentru trimestrul al doilea vor fi comunicate vineri, 8 septembrie). Un factor important în scăderea investițiilor l-a avut diminuarea investițiilor statului.

Execuția bugetară arată că veniturile au crescut, dar deficitul s-a accentuat în pofida unor investiții mai mici pentru că statul a cheltuit mai mult pe salarii și pensii în primele șase luni. Cum guvernul promite că va respecta ținta de 3% din PIB deficit bugetar, este de așteptat ca și în următoarea perioadă să se mențină acest trend: investiții reduse, iar creșterea economică va fi susținută de consumul populației, impulsionat de majorările de salarii și pensii.