Economia a accelerat surprinzător în al doilea trimestru, susținută de consumul în creștere, iar analiștii își pun deja întrebări privind sustenabilitatea acestui model de expansiune economică.

Produsul intern brut a crescut cu 5,2%, pe serie brută, și cu 5% pe seria ajustată sezonier în semestrul I 2016 comparativ cu perioada similară a anului trecut. În al doilea trimestru, PIB a fost mai mare cu 6% față de aceeași perioadă a anului trecut, și cu 1,5% mai mare decât în trimestrul precedent, potrivit estimărilor semnal publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).

Analiștii estimau un ritm anual de creștere de doar 4,1 la sută în al doilea trimestru, după publicarea mai multor date slabe, în special referitoare la producția industrială. „Creșterea peste așteptări trebuie să fi venit din cererea internă”, spun analiștii Raiffeisen. INS va publica date detaliate privind PIB din trimestrul al doilea în 6 septembrie. În primul trimestru al acestui an, PIB a crescut cu 4,3% față de primele trei luni ale anului trecut și cu 1,6% față de trimestrul anterior. 

Astfel, boomul consumului, susținut de reducerea taxelor (în special a TVA) și creșterea salariilor din sectorul public, alimentează o creștere economică fără precedent în România din 2008, după cum notează Bloomberg. 

Accelerarea consumului privat (principala componentă a PIB), reflectată în evoluția vânzărilor din comerțul cu amănuntul care au crescut cu 18% an/an în semestrul I, a fost determinata de „ameliorarea venitului real disponibil al populației (pe fondul majorărilor de salarii, reducerii cotelor TVA și declinului cotațiilor internaționale la țiței) și de relansarea creditului în monedă națională”, notează analiștii Băncii Transilvania. 

Pe de altă parte, investițiile productive au decelerat în primul semestru, arată analiza băncii, notând dinamica mai redusă din industrie și construcții.

Această creștere rapidă a consumului nu vine fără efecte negative – creșterea importurilor duce la accentuarea deficitului comercial și a deficitului de cont curent. Astfel, potrivit datelor publicate vineri de banca centrală, contul curent a înregistrat un deficit de 2,5 miliarde de euro în primele șase luni, față de numai 374 milioane de euro în perioada similară a anului trecut.

Mai mult, situația macroeconomică începe să semene tot mai mult cu cea din 2008, când criza financiară a lovit o economie nepregătită pentru o bruscă lipsă de lichidități la nivel internațional, ce a forțat România să apeleze la un împrumut de la triada FMI-UE-Banca Mondială. 

Iar majorările salariale din perioada de boom economic dinainte de 2008 au fost urmate de o corecție severă în 2010, când salariile din sectorul public și indemnizațiile au fost tăiate cu 25%, iar cota TVA a fost majorată. 

UPDATE: Anca Dragu, ministrul finanțelor, spune însă că ritmul de creștere nu se datorează doar consumului intern. „Creșterea economică este una sustenabilă, bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investițiile, cu 9% al construcțiilor în trimestrul al II-lea și realizată în condițiile unei reduceri a cresterii comerțului cu amănuntul. Serviciile pentru întreprinderi și-au amplificat creșterea de la 7,8% în trimestrul I la 9,5% în trimestrul al II-lea”.

„Asta arată că nu e o creștere bazată doar pe consum, ci și pe investiții și că temerile legate de o posibilă revenire la perioada anterioară crizei nu sunt întemeiate”

, a declarat Anca Dragu, într-un comunicat de presă.

Comisia Europeană a avertizat deja că măsurile de relaxare fiscală ar putea pune în pericol țintele bugetare din 2017, iar guvernul se străduiește să mențină deficitul bugetar sub control în acest an, cu toate majorările de cheltuieli bugetare, ca și în anii anteriori prin diminuarea investițiilor. 

Totuși, analiștii se feresc încă să vorbească de supraîncălzirea economiei, dar ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a acestui ritm de creștere. Cam toate estimările arată că România va posta una dintre cele mai mari creșteri din Europa în 2016, iar băncile se pregătesc să-și îmbunătățească previziunile după ce datele detaliate privind PIB din trimestrul al doilea vor deveni disponibile.

Este posibil ca, pe lângă consum, creșterea spectaculoasă din trimestrul al doilea să se fi datorat și altor factori surpriză, cum ar fi investițiile sau contribuțiile sectorului agricol și construcțiilor. Dar fără susținere și din alte zone, doar consumul nu poate ridica la nesfârșit economia. 

„Dacă expansiunea economică actuală este susținută doar de optimismul consumatorilor, ar putea apărea serioase semne de întrebare privind sustenabilitatea în următoarea perioadă”, remarcă analiștii ING. Totuși, analiza ING susține că, în pofida unor evoluții care trebuie monitorizate atent, cum ar fi deteriorarea deficitului de cont curent, nu sunt semne de supraîncălzire economică.