Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, importurile României de energie electrică au crescut anul trecut cu 74%, până la 5,11 terawați-oră (TWh). Exporturile, în schimb, au scăzut cu 34%, până la 3,59 TWh, rezultând o balanță negativă de 1,52 TWh.

Consumul final de energie electrică al României a fost anul trecut de 55,2 TWh, cu 1% mai mic față de nivelul înregistrat în 2018, în timp ce producția a scăzut cu 7,8%, la 59,3 TWh.

Și producția de gaze naturale a scăzut anul trecut, cu circa 2,6%, în timp ce importurile s-au majorat puternic, cu aproape 77%, arată datele statistice.

Aceste schimbări din sectorul energetic sunt efecte ale controversatei OUG 114/2018, care a defavorizat producția internă, îndreptând consumatorii mari spre surse de energie mai ieftină, din import.

Astfel, în domeniul gazelor, OUG 114 a inclus plafonarea la 68 lei/MWh a prețului pentru gazele livrate de producători în regim reglementat, până în februarie 2022. Plafonarea pentru consumatorii aflați în regim reglementat duce la creșterea prețurilor pe piața liberă. Astfel, consumatorii industriali au ajun să plătească facturi la gaze mai mari. Mai mult, în condițiile în care prețurile de pe piețele internaționale sunt mai mici, cresc și importurile. Așa a ajuns România să importe foarte mult chiar pe timp de vară, când, în mod obișnuit, acestea tindeau spre zero, notează HotNews.ro.

Aceeași ordonanță prevede și pe partea de energie electrică reglementarea prețurilor la consumatorii casnici. Efectele sunt asemănătoare celor de pe piața gazelor. Prețul energiei furnizate consumatorilor casnici rămân la același nivel, însă s-au scumpit cele livrate industriei, fiind cele mai mari din regiune. Ca urmare, prețul a atins în 2019 niveluri record pe piețele de tranzacționare, iar traderii au preferat să achiziționeze energie din import.

Guvernul PNL a încercat să elimine unele prevederi din OUG 114, dar Senatul a respins recent proiectul de lege pentru adoptarea ordonanței de guvern care modifica respectivul act normativ.