Eurodeputații PNL laudă acordul istoric la care a ajuns Consiliul European privind planul de relansare, notând că România va primi mai mulți bani decât în trecut de la UE, dar social-democratul Victor Negrescu susține că România iese mai prost.

„Acordul la care a ajuns Consiliul European este bun pentru Europa și foarte bun pentru România”, a declarat Siegfried Mureșan, coraportor din partea grupului PPE al Parlamentului European pentru Facilitatea de Redresare și Reziliență a UE

„România va primi în următorii ani mai multe fonduri europene decât a primit oricând până acum de la Uniunea Europeană, aproape 80 de miliarde de euro prin Bugetul multianual al UE și Pachetul de redresare”, a adăugat Mureșan, eurodeputat PNL.

Dar, remarcă eurodeputatul PSD Victor Negrescu, „față de propunerea inițială a Comisiei Europene și a Parlamentului European, cetățenii europeni și România pierd prin decizia luată astăzi de Consiliul European privind bugetul european”.

„Pentru a da informația completă, cele 79,9 de miliarde de euro comunicate public sunt compuse, și din împrumuturi, nu doar din granturi. Atât în termeni de sume, cât și prin condițiile impuse țărilor beneficiare, România pierde față de ce se obținuse, obiectiv, prin formulele aplicate de instituțiile europene”, a scris Negrescu pe Facebook.

El spune că liderii europeni au decis asupra unui buget care „reduce substanțial” alocările inițiale pentru dezvoltare rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare, ceea conduce la mai puțini bani, mai ales în termeni de granturi, pentru România față de formula inițială.

Negrescu critică atitudinea oficialilor în aceste negocieri, susținând că partea română „nu a avut o agendă clară și a obținut mai puțin decât formulele matematice sau cât ne trebuia dacă ne uităm la necesitățile reale ale țării noastre, decalajele de dezvoltare și impactul crizei COVID-19”.

Eurodeputatul PSD spune că alte state au obținut anumite avantaje în negocieri (reduceri ale contribuțiilor la bugetul UE pentru statele frugale, care au obținut și scăderea ponderii granturilor în planul de relansare, acces la Fondul pentru Tranziție Justă pentru Polonia chiar dacă nu agreează obiectivul privind clima din 2050 etc), în timp ce România a ratat obiective importante.

„Ce trebuia să primească România și nu a obținut echipa de negociere: minim 50 de miliarde granturi în viitorul buget european (fără planul de relansare), din cele 33 de miliarde din planul de relansare, minim 25 de miliarde în granturi în planul de relansare (acum avem multe împrumuturi), creșterea sumei alocate raportându-ne la noul val de îmbolnăviri de COVID din România, regula N+3 aplicată planului de relansare, mai puține condiționalități pentru a folosi banii mai ușor și în zonele de interes, să nu existe un rol al altor state membre sau un mecanism neclar în alocarea/blocarea banilor europeni pentru a nu ne afla în situația Schengen, alocarea pe anvelope naționale a programelor administrate de Comisia Europeană, un buget european consistent pentru sănătate care să ajute România, un buget mai mare pentru dezvoltarea rurală dat fiind faptul că a fost un program de succes în România, iar necesarul este încă foarte mare, fără resurse proprii care să coste prea mult România. Și lista continuă. Evident că auzim deja altceva de la reprezentanții României”, a punctat Victor Negrescu.

Și colega sa de grup, Carmen Avram, susține că vocea președintelui Iohannis nu s-a auzit deloc în cele patru zile de negocieri. „Summitul de la Bruxelles s-a terminat, România a pierdut. Exact cum anticipam acum 3 zile, modești, fără prieteni și fără forță de negociere, am plecat acasă cu ce au negociat alții pentru noi. România va primi, deci, mai puțini bani decât în varianta inițială”, a scris Carmen Avram pe Facebook.

„Ne vor scădea banii pentru sănătate și dezvoltare rurală, subvențiile vor fi mai mici și împrumuturile mai mari. Asta, după 4 zile și 4 nopți de negocieri dure, în care președintele României a fost, practic, inexistent. Vocea sa nu s-a auzit deloc. Spre deosebire de a altora, care au fost vocali și de neclintit”, a adăugat ea.

De cealaltă parte, eurodeputatul PNL Daniel Buda spune că, „datorită eforturilor remarcabile ale președintelui Klaus Iohannis”, România va primi cele mai consistente fonduri din istoria apartenenței la UE. „România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro prin Bugetul multianual al UE și Pachetul de redresare. Acești bani vor fi folosiți pentru a construi spitale, școli, pentru a moderniza marile sisteme publice, dar și pentru relansarea economică. Fondurile obținute vor fi utilizate pentru reconstrucția României!”, a scris Buda pe Facebook.

El notează că suma obținută de România este mai mult decât dublul celei alocate inițial, înaintea summitului, de 33 de miliarde de euro - dar această sumă se referea doar la bugetul multianual, nu lua în considerare și planul de relansare economică propus de Comisia Europeană.

Totuși, pachetul de redresare economică al Uniunii Europene devine principala sursă de finanțare a planului de relansare lansat de Guvernul României la începutul lunii iulie, remarcă Siegfried Mureșan. 

În ceea ce privește cei 79,9  de miliarde de euro ce revin României, „sper să îi valorificăm în totalitate”, spune si eurodeputatul PMP Eugen Tomac, coleg în grupul popularilor cu europarlamentarii PNL.

Siegfried Mureșan amintește că acordul la care s-a ajuns în Consiliul European nu este definitiv, deoarece bugetul final al UE pe următorii 7 ani va fi adoptat în Parlamentul European ca urmare a negocierii dintre Parlament și Consiliu.

Mureșan spune că joi, 23 iulie, va avea loc o reuniune extraordinară a Parlamentului European în care va fi dezbătut acordul din Consiliul European și adoptată o rezoluție care va constitui poziția Parlamentului pentru negocierile finale cu Consiliul. „În această dimineață începem lucrul pe textul concret al rezoluției. Eu o negociez din partea Grupului PPE”, a mai scris Mureșan.

Într-un video interviu acordat HotNews, eurodeputatul PNL spune însă că în Parlamentul European nu se vor mai opera modificări la cifrele acordului, ci pe condiții.

Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, a anunțat deja că urmează negocieri dure cu Consiliul. „Vom urmări schimbări în privința Cadrului Financiar Multianual, statului de drept și resurselor proprii ale UE”, a scris Cioloș pe Twitter.