Ministerul Finanțelor și fiscul vor să strângă într-o bază de date toate tranzacțiile realizate cu cardul. Obiectivele acestei intenții, potențial neconstituționale, sunt neclare, chiar dacă ministerul pretinde că vrea reducerea evaziunii fiscale.

Fiscul va primi, în cazul plăților electronice efectuate cu cardul la comercianți, date despre numărul cardului și toate detaliile disponibile cu privire la identitatea deținătorului acestuia, de la entitatea care gestionează certificarea/autorizarea tranzacției, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern, scrie Profit.ro.

Practic, fiscul ar primi automat date pentru care procurorii trebuie să ceară mandat judecătoresc, remarcă Hotnews. Mai mult, reglementarea se face printr-un act normativ obscur, care nu va fi discutat de Parlament. Prevederea apare într-una din Anexele unui proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului (OUG) nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului (HG) nr. 479/2003, document scos în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanțe în data de 12 iulie 2016.

În urma dezbaterii publice, Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au dat înapoi. Cele două instituții au anunțat că iau în considerare modificarea prevederilor dintr-un proiect de hotărâre de Guvern, potrivit cărora Fiscul ar fi urmat să primească toate datele disponibile despre deținătorul unui card, în cazul plăților electronice, inclusiv numărul cardului și date pe care băncile nu le dețin (fără a preciza însă care sunt aceste date).

Potrivit Agerpres, reprezentanții Ministerului Finanțelor au precizat joi, pe pagina de Facebook a instituției, că proiectul aflat în dezbatere publică are în vedere creșterea gradului de conformare a operatorilor economici, reducerea evaziunii fiscale și scoaterea la suprafață a veniturilor care nu sunt întotdeauna declarate de agenții economici. 

„Concret, propunerea vizează corelarea datelor înregistrate pe bonul fiscal transmis Agenției Naționale de Administrare Fiscală de către aparatele de marcat electronice fiscale cu datele comunicate de POS-urile pentru bunurile/serviciile pentru care plata se face prin intermediul cardului”, susțin reprezentanții ministerului. 

Potrivit acestora, datele sunt utile pentru determinarea corectă a bazei impozabile, în cazul în care casele electronice de marcat întrerup transmiterea de informații către ANAF (defecțiune, suspendare servicii internet, pană de curent, rea intenție etc).

„În urma consultărilor cu patronatele din domeniul bancar ce au avut loc miercuri, 27 iulie 2016, Ministerul Finanțelor Publice și ANAF au luat deja în considerare modificarea articolului 4, alin 3, din Anexa menționată în materialele de presă în sensul eliminării unor date (spre exemplu, numărul cardului bancar din motive de securitate), inclusiv netransmiterea unor date pe care instituția emitentă nu le deține. Subliniem faptul că trecerea de la casele de marcat electronice fiscale echipate cu role jurnal pe suport hârtie este motivată și de faptul că în statele UE se folosesc demult casele de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic securizat”, mai spun oficialii Ministerului de Finanțe.

Totuși, modificarea este abuzivă și încalcă limitele constituționale, notează APADOR-CH. „Pe lângă faptul că ANAF-ul și Ministerul de Finanțe vor să fie mai «tari» decât procurorii (care au, totuși, nevoie de autorizație de la judecător pentru intruziunile grave în viața privată), aceste structuri fiscale doresc să se situeze deasupra Constituției și Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO)”, se arată într-o comunicare a organizației neguvernamentale.

Potrivit prevederilor constituționale, drepturile și libertățile fundamentale nu pot fi restrânse/afectate decât prin lege, nu și prin alte acte normative cu putere inferioară legii, cum sunt HG-urile, scrie APADOR-CH. Proiectul de hotărâre de guvern ar abilita fiscul să încalce grav viața privată a persoanelor, prin monitorizarea (fără niciun fel de autorizare judecătorească) a oricărei operațiuni financiare efectuate de orice deținător de card, consideră ONG-ul.

În schimb, ANAF nici măcar nu reia ceea ce spune autoritatea tutelară, Ministerul Finanțelor, cu privire la schimbări în proiectul de HG. „Propunerea respectă prevederile Codului de procedură fiscală conform căruia băncile trebuie să comunice ANAF lista persoanelor care deschid ori închid conturi, rulajele sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum șinformațiile sau documentele referitoare la operațiunile derulate prin acele conturi. În acest sens, sunt importante datele aferente tranzacției, inclusiv contul din care s-a făcut plata pentru bunurile sau serviciile achiziționate”, spune fiscul într-un comunicat transmis joi.